Activăm legea vieții: suntem călăuziți de Duhul, strigăm către Tatăl și suspinăm

Pentru a savura lucrarea legii Duhului vieții, trebuie să activăm această lege umblând conform duhului, îndreptându-ne mintea către duh, punând la moarte practicile trupului, fiind călăuziți de Duh ca fii ai lui Dumnezeu, strigând către Tatăl și suspinând în Duhul care mijlocește. Amin!

Există o lege spirituală care operează în noi spontan și automat atunci când o activăm, când avem condițiile potrivite și mediul potrivit. De exemplu, când mintea și voința noastră văd legea lui Dumnezeu, care este bună și perfectă, suntem de acord cu ea și vrem să o împlinim.

Dar există o altă lege în mădularele noastre, legea păcatului și a morții, care se ridică spontan atunci când facem acest lucru, iar această lege este mai puternică decât legea binelui din mintea noastră.

Indiferent cât de mult ne străduim în omul nostru natural să împlinim legea lui Dumnezeu, indiferent cât de mult ne străduim să împlinim legea lui Dumnezeu, eșuăm complet, căci legea păcatului și a morții este mai puternică decât noi.

Avem nevoie de o altă lege care să învingă și să supună spontan și automat legea păcatului și a morții; avem nevoie de legea Duhului vieții văzută în Romani 8:2.

Legea Duhului vieții ne eliberează în Cristos Isus de legea păcatului și a morții. Atâta timp cât îndeplinim cerințele pentru ca această lege să fie activată, ea lucrează în noi spontan și automat.

Romani 8 ne arată cel puțin șapte moduri prin care putem activa legea Duhului vieții. În primul rând, trebuie să umblăm după duh și să trăim în duh. Pentru aceasta, trebuie să ne rugăm neîncetat și să rămânem în părtășia vieții divine pentru a umbla în lumina divină. Amin!

Apoi, trebuie să ne gândim la lucrurile Duhului, îndreptându-ne mintea spre duh. Trebuie să ne concentrăm toate gândurile și ființa asupra lucrurilor Duhului. Aceasta înseamnă că trebuie să ne exersăm duhul, să citim cuvântul în rugăciune și să permitem cuvântului lui Dumnezeu să devină duh și viață în noi și pentru noi.

Trebuie să fim atenți la simțul din duhul nostru, ca să nu întristăm Duhul și să nu-L stingem. Fie ca noi să învățăm să ne concentrăm astăzi asupra duhului și să ne preocupăm de lucrurile Duhului în viața noastră de zi cu zi!

În acest articol vrem să vedem celelalte moduri în care putem activa legea vieții: să dăm la moarte prin Duhul practicile trupului nostru, să fim călăuziți de Duh ca fii ai lui Dumnezeu, să strigăm către Tatăl în duhul filiației și să suspinăm în Duhul care mijlocește pentru deplina noastră filiație.

Putem da la moarte prin Duhul practicile trupului nostru pentru a activa legea Duhului vieții

Ca și credincioși în Cristos, avem legea Duhului vieții instalată în ființa noastră și trebuie doar să o activăm pentru ca ea să poată lucra în noi atât pentru a ne constitui cu Dumnezeu, cât și pentru a ne modela după chipul și asemănarea lui Cristos.

Mai întâi, trebuie să umblăm după duh și apoi, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra duhului nostru. Pe măsură ce umblăm după duh și ne îndreptăm atenția nu asupra lucrurilor omului natural, ci asupra lucrurilor Duhului, vom da la moarte practicile trupului.

Romani 8:13 ne spune să dăm la moarte practicile trupului nostru (Zaharia 4:6; Galateni 5:16). Trebuie să nu umblăm după îndemnurile omului natural, ci după Duhul și trebuie să dăm la moarte prin Duhul practicile trupului.

Trebuie să permitem Duhului să locuiască în ființa noastră lăuntrică (Romani 8:9, 11). Pe măsură ce Duhul locuiește în noi, pe măsură ce rămânem în Domnul și El rămâne în noi, vom avea sentimentul interior al Duhului că anumite practici ale trupului nostru nu sunt conform Duhului și pur și simplu le vom da la moarte.

Domnul, ca Duh, se mișcă în noi pentru a străluci și a expune practicile trupului, lucrurile pe care le facem cât timp suntem în carne, și trebuie pur și simplu să ne exersăm duhul pentru a le da la moarte.

Trebuie să rămânem în viața de biserică, unde Dumnezeul păcii îl zdrobește pe Satan sub picioarele noastre (Romani 16:20; 12:1-2, 11).

Pe plan personal, cooperăm cu Domnul exersându-ne duhul și omorând practicile trupului. Pe plan corporativ, trebuie să rămânem în viața de biserică, iar Dumnezeul păcii îl va zdrobi în curând pe Satan sub picioarele noastre.

Când suntem în viața de biserică într-un mod practic, savurându-L pe Domnul, suntem zidiți împreună cu sfinții, iar Dumnezeul păcii îl zdrobește pe Satan sub picioarele noastre.

Când trăim pur și simplu în viața de biserică, vrăjmașul este expus, practicile trupului sunt date la moarte, iar legea Duhului vieții lucrează în noi.

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a rămâne în duhul contopit cu Tine. Vrem să activăm legea Duhului vieții în noi, ca Tu să poți lucra în noi și să ne conformezi chipului lui Cristos. Amin, Doamne, vrem să dăm la moarte prin Duhul faptele trupului. Strălucește asupra noastră și expune faptele trupului; spunem pur și simplu Amin strălucirii Tale și Îți permitem să expui orice lucrare a omului natural. Amin, Doamne, strălucește în noi, expune-ne și îndepărtează orice nu se potrivește cu Tine! Îi permitem Duhului să locuiască în ființa noastră interioară. Vrem să rămânem în viața de biserică, unde Dumnezeul păcii îl zdrobește pe Satan sub picioarele noastre!

Putem fi călăuziți de Duhul ca fii ai lui Dumnezeu pentru a activa legea vieții

Romani 8:14 spune că toți cei ce sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. O cale prin care putem activa legea Duhului vieții este fiind călăuziți de Duhul lui Dumnezeu.

Nu spune că avem călăuzire spirituală, ci că suntem călăuziți de Duhul lui Dumnezeu. Umblăm după îndemnurile Duhului și suntem călăuziți de Duhul lui Dumnezeu; suntem fii ai lui Dumnezeu.

Nu Duhul ne călăuzește; accentul este pus pe faptul că noi suntem călăuziți de Duhul lui Dumnezeu. A fi călăuzit de Duh înseamnă a avea grijă de ungerea interioară, care este mișcarea și lucrarea Duhului compus care locuiește în noi (1 Ioan 2:20, 27).

Domnul este în noi ca ungere interioară și trebuie să fim călăuziți de El. El ne mișcă și ne unge și lucrează în noi ca Duh care locuiește în noi; pur și simplu trebuie să fim călăuziți de El.

A fi călăuzit de Duhul înseamnă a avea grijă de odihna din duhul nostru, fiind călăuziți ca niște captivi în procesiunea triumfală a lui Cristos (2 Corinteni 2:12-14; 7:5-6).

Apostolii predicau Evanghelia și au venit la Troas; acolo, li s-a deschis o ușă în Domnul, dar în loc să treacă prin ușa deschisă, nu au avut odihnă în duhul lor. Apostolul Pavel a avut mai multă grijă de odihna în duhul său decât de ușa care i-a fost deschisă în Domnul pentru Evanghelie.

A fi condus de Duhul ca fii ai lui Dumnezeu înseamnă a urma simțul interior al vieții și păcii. Pe măsură ce urmăm simțul vieții și păcii din duhul nostru, suntem conduși de Cristos în triumf și manifestăm mireasma cunoașterii Lui prin noi în fiecare loc. Amin!

Nu suntem biruitori în noi înșine; suntem învinși de Cristos, suntem în procesiunea Lui triumfală și suntem guvernați de odihna din duhul nostru. El ne conduce și noi suntem conduși de El.

Putem merge undeva și o ușă ni se poate deschide în Domnul pentru Evanghelie, dar s-ar putea să nu avem odihnă în duhul nostru. Prin urmare, ne pasă de odihna în duhul nostru.

Domnul, ca Duh, este în noi ca ungere interioară, dându-ne un sentiment de viață, pace și odihnă; Îi urmăm simțul în interior. Uneori, trupul nostru nu are odihnă, căci suntem chinuiți, persecutați și trecem prin multe încercări; totuși, ne preocupă odihna în duhul nostru.

Pentru a activa legea Duhului vieții, trebuie să fim călăuziți de Duhul lui Dumnezeu și să fim fii ai lui Dumnezeu. Domnul ne călăuzește prin mediul înconjurător și, chiar mai intim, ne călăuzește prin odihna din duhul nostru. Slavă Domnului pentru călăuzirea Lui din duhul nostru!

Doamne Isuse, vrem să fim cei călăuziți de Duhul lui Dumnezeu pentru a fi fii ai lui Dumnezeu. Venim la Tine, Doamne dragă, și vrem să fim una cu Tine în toate lucrurile. Fie ca legea Duhului vieții să fie activată în noi pe măsură ce suntem călăuziți de Duhul lui Dumnezeu. O, Doamne, ne deschidem Ție. Vrem să avem grijă de odihna din duhul nostru. Vrem să avem grijă de simțul interior al vieții și al păcii mai mult decât ne îngrijim de nevoia exterioară. Vrem să acordăm atenție ungerii interioare, astfel încât să putem fi călăuziți de Duhul lui Dumnezeu și să fim fii ai lui Dumnezeu. Aleluia, Dumnezeu ne călăuzește în triumf în Cristos și facem parte din procesiunea Lui triumfală în Cristos, manifestând mireasma cunoașterii lui Cristos oriunde mergem!

Putem striga către Tatăl în Duhul filiației pentru a activa legea Duhului vieții

Romani 8:15 ne oferă o altă cale de a activa legea Duhului vieții: putem striga către Tatăl, chiar striga: Ava, Tată, în duhul filiației. Slavă Domnului, am primit Duhul filiației și acum duhul nostru este contopit cu Duhul; suntem fii ai lui Dumnezeu și, ca fii, îl numim pe Ava, Tată (Galateni 4:6).

Fie că suntem sus sau jos, putem striga: Ava, Tată! Când strigăm: Ava, Tată, Duhul Însuși mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu (Romani 8:16).

Trebuie să învățăm să strigăm. Am putea crede că trebuie doar să vorbim cu Domnul și să conversăm cu El, dar trebuie și mai mult să strigăm: Ava, Tată! Avem duhul filiației.

Putem strigă. Cooperarea noastră cu Dumnezeul care lucrează în interior este aceea de a striga: Ava, Tată. Când suntem singuri sau când suntem cu alții, Duhul filiației este în noi și putem strigă. Acest strigăt nu este un strigăt rău – este un strigăt binevoitor, căci strigăm: Ava, Tată! Strigăm, Doamne Isuse!

Mulți dintre noi astăzi suntem prea tăcuți; ne rugăm în sinea noastră, chemăm numele Domnului în sinea noastră și Îl contactăm pe Domnul în sinea noastră.

Dar trebuie să strigăm. Trebuie să învățăm să strigăm. Dacă suntem slabi, trebuie să strigăm și să chemăm numele Domnului. Când suntem la pământ, când suntem în întuneric și când ne lipsește puterea, putem strigă și chema numele Domnului.

Nu este suficient să ne gândim doar la situația noastră și la cum să o rezolvăm. Trebuie să strigăm: Ava, Tată! În timp ce strigăm: Ava, Tată, Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru.

Aceasta înseamnă că atât noi strigăm, cât și noi mărturisim, iar Duhul ni se alătură pentru a mărturisi împreună cu duhul nostru. Duhul nostru mărturisește și Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru. Duhul nostru ia inițiativa, iar Duhul ni se alătură.

Dacă duhul nostru nu mărturisește, Duhul nu ni se poate alătura. Dar când chemăm Numele Domnului, când strigăm: Ava, Tată, Duhul ni se alătură și mărturisește împreună cu noi.

Ce experiență dulce, profundă și intimă este aceasta! Aceasta este cu adevărat o cale dulce pentru noi de a ne exersa duhul. Fie ca să învățăm să strigăm în duhul nostru și cu duhul nostru.

Fie ca să învățăm să strigăm: Ava, Tată, mărturisind că suntem copii ai lui Dumnezeu, pentru ca și Duhul să mărturisească împreună cu duhul nostru.

Doamne Isuse, vrem să strigăm către Tatăl în duhul filiației. Ava, Tată! Chemăm Numele Tău! Strigăm către Tine! Continuă să chemăm Numele Tău în orice vreme și în orice loc! Îți mulțumim că ne-ai făcut fiii Tăi. Suntem fii ai lui Dumnezeu, iar duhul nostru mărturisește că suntem copii ai lui Dumnezeu. Slavă Domnului, putem chema numele Domnului și Îl putem savura pe Tatăl nostru! Aleluia, când duhul nostru mărturisește, Duhul ni se alătură pentru a mărturisi împreună cu duhul nostru! Amin, Doamne, ne exersăm duhul astăzi! Ne exersăm duhul pentru a strigă și a chema Numele Domnului! Ce relație dulce și intimă avem cu Tatăl nostru, pentru ca noi să strigăm: Ava, Tată! Amin, Doamne, strigăm și chemăm Numele Tău! Ava, Tată! O, Doamne Isuse! Aleluia, suntem copii ai lui Dumnezeu!

Putem suspina în Duhul care mijlocește pentru ca filiația noastră deplină să activeze legea vieții

Romani 8:23 ne oferă ultima cale din Romani 8 pentru a activa legea Duhului vieții: putem suspina în Duhul care mijlocește. Romani 8:23, 26-27 ne arată că putem suspina în Duhul care mijlocește pentru deplina noastră filiație, care este răscumpărarea trupului nostru. Amin!

Putem fi de acord că a-L chema pe Domnul și a spune: Ava, Tată, înseamnă a activa legea vieții, dar s-ar putea să nu ne gândim niciodată că a suspina înseamnă a o activa. Dar cu toții trebuie să învățăm să suspinăm.

Acesta nu este ceva ce ne fabricăm sau încercăm noi înșine să facem; mai degrabă, se întâmplă spontan. Pe măsură ce umblăm după duh, ne gândim la lucrurile Duhului, dăm la moarte faptele trupului muritor, suntem călăuziți de Duh, mărturisim împreună cu Duhul, vom suspina spontan.

Suspinăm pentru că vedem întreaga lume mergând împotriva lui Dumnezeu și împotriva scopului Său. Vedem ce se întâmplă în jurul nostru, vedem ce ni se întâmplă și vedem nedreptatea și imoralitatea din jurul nostru și suspinăm.

Mai mult, ne dăm seama că avem vechea creație, carnea, cu noi și nu o putem schimba și nici nu putem scăpa de ea; de aceea, suspinăm.

Îl iubim pe Domnul și vrem să trăim una cu Domnul, dar carnea noastră este mereu în cale, cauzându-ne probleme. Așa că suspinăm. În suspinele noastre, Duhul suspină și el, mijlocind pentru noi.

Duhul merge în noi și pentru noi, chiar suspinând cu suspine care nu pot fi spuse, căci Duhul mijlocește pentru noi după Dumnezeu. Și noi înșine, care avem primele roade ale Duhului, chiar și noi înșine suspinăm în noi înșine, așteptând cu nerăbdare filiația, răscumpărarea trupului nostru.

Așteptăm cu nerăbdare să fim făcuți fii ai lui Dumnezeu pe deplin. Vrem să fim în Domnul, cu Domnul și chiar să devenim la fel ca El, dar suntem încă în trup; suspinăm până când suntem pe deplin aduși în filiație.

Ne dăm seama că avem trupul păcatului și al morții și așteptăm cu ardoare ca trupul nostru să fie răscumpărat. Ne dăm seama că carnea noastră nu poate face nimic pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu, așa că suspinăm, așteptând să fim răscumpărați.

Fie ca să nu încercăm să ne îmbunătățim carnea sau s-o perfecționăm, astfel încât să fie plăcută lui Dumnezeu; fie ca pur și simplu să suspinăm, așteptând cu ardoare filiația, răscumpărarea trupului nostru.

Singura noastră speranță este în Domnul și în venirea Lui pentru a ne răscumpăra. În timp ce suspinăm, Duhul suspină în suspinul nostru și El mijlocește pentru noi și cu noi. El mijlocește pentru noi cu suspine care nu pot fi rostite și, în timp ce mijlocește, Dumnezeu Își îndeplinește economia.

Aceasta este o cale prin care putem activa legea Duhului vieții. Duhul mijlocitor se roagă pentru noi, astfel încât să putem fi transformați după chipul lui Cristos ca Fiu întâi născut al lui Dumnezeu (Romani 8:28-29).

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să activăm legea Duhului vieții din duhul nostru. Vrem să fim cei care suspină în Duhul care mijlocește pentru deplina noastră filiație. Aleluia, avem cele dintâi roade ale Duhului și suspinăm în noi înșine, așteptând cu nerăbdare filiația! Amin, Doamne, așteptăm deplina răscumpărare a trupului nostru. Te iubim și vrem să fim mântuiți chiar și în trupul nostru, pentru ca trupul nostru să fie asemenea trupului gloriei Tale. Fie ca să suspinăm și să fim una cu Tine în suspinul Tău. Fie ca să suspinăm chiar așa cum Duhul suspină în noi. Amin, Doamne Isuse, ne dăm seama că avem o carne care nu-Ți poate fi plăcută, așa că suspinăm pentru a fi eliberați și pentru a fi mântuiți! Aleluia, Duhul care mijlocește se roagă pentru noi, pentru ca să putem fi făcuți asemenea chipului lui Cristos ca Fiu al lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Activate the Law of Life: being Led by the Spirit, Cry to the Father and Groaning, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 14 cu tema: Cristos ca fiind Eliberatorul și ca fiind Cel care ne face mai mult decât învingători, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.