A trăi viața creștină înseamnă să acceptăm disciplina Duhului Sfânt

A trăi viața creștină înseamnă să acceptăm disciplina Duhului Sfânt, căci Dumnezeu vrea să ne ia gustul și să ne schimbe mirosul prin disciplina Sa, care este golirea lui Dumnezeu din vas în vas până când vom avea gustul curat al lui Cristos. și emanăm mireasma curat al lui Cristos. Amin!

Pe de o parte, viața creștină este ceva foarte pozitiv, căci este ca noi să-L trăim pe Cristos iubindu-L pe Cristos, făcând toate lucrurile în persoana lui Cristos și umblând demn de chemarea cu care am fost chemați. Pe de altă parte, există aspectul tratărilor, disciplina Duhului Sfânt, pe care noi, ca credincioși în Cristos, o experimentăm.

Domnul ne iubește, așa că ne disciplinează. Când vorbim despre disciplina Duhului Sfânt, nu ar trebui să ne gândim că aceasta este numai pentru cei care sunt maturi în Domnul, pentru că este atât de profundă încât doar când suntem pe deplin crescuți o pot experimenta.

Trebuie să ne dăm seama că, așa cum viața noastră creștină este ca noi să-L trăim pe Cristos, să-L iubim pe Cristos, să facem toate lucrurile în fața lui Cristos și să umblăm demni de chemarea lui Dumnezeu, tot așa trebuie să acceptăm disciplina Duhului Sfânt.

Disciplina Duhului Sfânt este ceva ce trebuie să înțelegem, să acceptăm și să-i învățăm pe alții chiar și atunci când sunt tineri în Domnul. Domnul îi disciplinează pe toți cei pe care îi iubește și nu vrea să fim în largul nostru.

Atunci când poporul lui Israel era în largul lui, lâncezind în țară, dușmanul a intervenit și ei L-au falimentat pe Dumnezeu, pierzând chiar stăpânirea țării bune. Atunci când David s-a simțit în largul lui, a săvârșit cel mai mare păcat cu Bat-Șeba și Domnul a trebuit să-l disciplineze.

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să ne dăm seama că, fie că credem că merităm sau nu, Domnul ne disciplinează, pentru că El ne iubește și El vrea să obțină rodul pașnic al dreptății, adică pentru ca Cristos să trăiască din noi în dreptate și pace. Amin!

Pe partea pozitivă, trebuie să-L iubim pe Domnul și să trăim pe Cristos, și trebuie să trăim în persoana lui Cristos, să facem toate lucrurile una cu Domnul și să avem un fel de viață și de umblare care să fie demn de chemarea lui Dumnezeu.

Pe partea negativă, trebuie să nu murmurăm sau să ne răzvrătim împotriva disciplinei Duhului Sfânt, ci să o primim, deschizându-ne Domnului și încredințându-ne sufletul Creatorului nostru credincios, pentru că El știe ce face, El știe ce vrea să facă. câștig în noi și El își va îndeplini scopul în toate aceste lucruri.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului nu numai pe partea pozitivă pentru a-L savura și a-L iubi, ci și atunci când disciplina Sa ajunge la noi, pentru ca noi să fim în pace cu El și să fie rodul dreptății, pentru ca Cristos să trăiască în noi și să fie exprimat prin noi.

A trăi viața creștină înseamnă să acceptăm disciplina Duhului Sfânt

În Ier. 48:11 Domnul vorbește despre Moab, care a fost liniștit din tinerețe; nu a fost golit din vas în vas și, prin urmare, gustul i-a rămas în el și mirosul nu i se schimbă. Pe măsură ce citim cu rugăciune acest verset, deschizându-ne Domnului pentru strălucirea Lui asupra noastră personal, ne vom da seama că în atât de multe feluri ne-am simțit în largul nostru, pentru că nu am fost goliți din vas în vas, iar gustul nostru a rămas în noi și mirosul nostru nu se schimbase. O, Doamne!

Acest verset îi descrie pe cei care nu au suferit nicio pedeapsă sau suferințe înaintea Domnului, ci mai degrabă, ei sunt așezați, nu sunt schimbați.

Pe vremuri, felul în care se făceau vinul era prin zdrobirea strugurilor și apoi să pună vinul în vase, unde drojdia, drojdia, mergea la fund. Apoi, au turnat vinul de pe vârf într-un alt vas și au așteptat ceva timp să se așeze drojdia, apoi au turnat din nou, până au obținut vinul curat. O turnare nu a fost suficientă; unele drojdie trebuiau să rămână în celălalt vas; prin urmare, a fost nevoie de turnare și cernere din nou și din nou.

Ce tragedie ar fi pentru noi să fim creștini și în viața de biserică de mulți ani să fim încă în largul nostru, să nu fim goliți din vas în vas, ci având același miros ca atunci când nu eram creștini sau înainte de a veni în viata de biserică! O, Doamne! În acest aspect disciplina Duhului Sfânt este foarte folosită de Domnul.

A trăi viața creștină înseamnă a accepta disciplina Duhului Sfânt. Dumnezeu vrea să ne ia gustul și să ne schimbe mirosul acceptând disciplina Duhului Sfânt (Ier. 48:11; 2 Cor. 2:14-15; S. S. 4:16; 2 Împ. 4:8-9).

Disciplina Duhului Sfânt este golirea de către Dumnezeu din vas în vas pentru îndepărtarea drojdiei, a drojdiei, a omului nostru natural exterior, până când vom avea gustul curat al lui Cristos și vom emana mireasma curat al lui Cristos.

Uneori întâlnești un frate sau o soră care Îl iubește atât de mult pe Domnul, dar când vorbești cu ei, simți că au un miros, ceva foarte puternic de la omul lor natural. Pe de o parte, ei îl iubesc pe Domnul; pe de altă parte, mirosul lor rămâne, căci Domnul nu i-a golit din vas în vas.Aceste deșeuri, sedimentele, semnifică omul nostru natural, omul nostru exterior.

Domnul folosește tot felul de lucruri, persoane, medii și situații pentru a ne turna din vas în vas, astfel încât drojdia noastră – omul nostru natural – să fie cernută și îndepărtată. Trebuie să acceptăm disciplina Duhului Sfânt, astfel încât mireasma nostru să fie schimbat și să emanăm mireasma curat al lui Cristos.

Când alții ne întâlnesc și vorbesc cu noi, când vorbim cu alții la serviciu sau acasă, Cristos trebuie să emane din ființa noastră. Nu ar trebui să avem doar o savurare superficială a lui Cristos, ci să-i permitem Domnului să intre mai adânc în noi, acceptând disciplina Duhului Sfânt, astfel încât resturile omului nostru natural, ale omului nostru exterior, să poată fi îndepărtate, iar mireasma lui Cristos poate fi emanat din ființa noastră.

Acest lucru necesită încercări și pedepse.

Unele încercări și pedepse se datorează nesăbuinței, păcatului și neglijenței noastre; altora, totuși, ele ni se aplică pur și simplu în mod suveran de către Domnul pentru ca noi să fim goliți, turnați dintr-un vas în altul și să ni se schimbe mirosul și să ne fie luat gustul.

Ceea ce vrea Domnul să câștige este doar Cristos care trăiește în noi, Cristos fiind exprimat prin noi și Cristos fiind emanat prin noi. Oriunde mergem, trebuie să aducem mireasma lui Cristos. Dar dacă nu acceptăm disciplina Duhului Sfânt prin aranjamentul suveran al Domnului în mediul nostru, în viața bisericii și în viața de familie, vom rămâne la fel și Domnul nu are cum să se exprime prin noi.

Cu toții căutăm să fim în largul nostru; ne place să fim confortabili și să o luăm ușor și niciunul dintre noi nu iubește încercările, pedeapsa sau disciplina. Totuși, Domnul vrea să ne curețe; El vrea să fim în pace și să-L exprimăm pe Cristos, dar, în același timp, vrea să-l trateze omul nostru natural pentru ca Cristos să se poată exprima prin noi.

Să permitem acestor cuvinte cu privire la Moab să ne trezească și să ne facă să fim înaintea Domnului, astfel încât să putem coopera și să acceptăm disciplina Duhului Sfânt pentru ca Dumnezeu să ne schimbe mirosul și să ne înlăture gustul.

Pe măsură ce trecem prin încercări, pedeapsă și situații care sunt aranjate suveran de către Dumnezeu pentru a face față omului nostru natural, trebuie să ne deschidem pur și simplu Domnului din interior, astfel încât El să ne reverse din vas în vas, să ne golească de noi înșine și purifică-ne.

Doamne Isuse, vrem să trăim viața creștină acceptând disciplina Duhului Sfânt. Ne deschidem Ție, dragă Doamne. Salvează-ne să rămânem la fel. Fie ca noi fim turnați din vas în vas și, prin urmare, să nu avem același gust și miros ca înainte. O, Doamne Isuse, fie ca noi să acceptăm disciplina Duhului Sfânt, astfel încât să fim goliți din vas în vas pentru îndepărtarea deșeurilor omului nostru natural exterior. Pune calea Ta în noi, Doamne, ca omul nostru exterior să fie zdrobit și îndepărtat și să iasă la iveală gustul curat al lui Cristos. Fie ca noi să purtăm mireasma lui Cristos, care emană mireasma curat al lui Cristos, și să nu purtăm propria noastră mireasmă și să nu avem propriul gust. Te iubim, Doamne, și ne deschidem Ție. Nu vrem să rămânem la fel. Nu vrem să fim neatinși și întregi.. Pune-ți calea în ființa noastră prin toate lucrurile pe care le aranjezi în mod suveran în jurul nostru. Pătrunde în noi. Schimbă-ne din interior. Vrem să binevenim disciplina Duhului Sfânt!

Acceptăm disciplina lui Dumnezeu de a fi golit din vas în vas până când vom aduce roadele pașnice ale dreptății

Pe partea pozitivă, viața creștină este o viață în care Îl trăim pe Cristos, umblând cu vrednicie de chemarea lui Dumnezeu și trăind și făcând toate lucrurile în fața lui Cristos, în însăși persoana Sa. Pe partea negativă, din moment ce încă mai avem omul natural care este foarte viu și activ, chiar și în lucrarea lui Dumnezeu și în viața noastră de zi cu zi, trebuie să acceptăm disciplina Duhului Sfânt.

A trăi viața creștină înseamnă a accepta disciplina Duhului Sfânt. Dumnezsinele nostru este Tatăl duhurilor și ne disciplinează prin încercări și pedeapsă, astfel încât să ne putem împărtăși din sfințenia Sa (Evr. 12:4-13). El ne varsă dintr-un vas în altul, astfel încât să ne pierdem gustul și mirosul și să purtăm doar mireasma lui Cristos.

Dumnezeu nu vrea ca să ne menținem propriul nostru gust și miros; El vrea ca Cristos să fie exprimat prin noi. S-ar putea să fim credincioși de zece ani sau mai mult, dar gustul nostru poate fi în continuare același; este posibil să avem același miros pe care îl aveam înainte de a crede în Domnul. O, Doamne!

Cuvântul „miros” în ebraică înseamnă miros propriu, care este aroma a ceva în gustul său original. O Doamne, cum rămâne cu mirosul nostru, gustul nostru, aroma noastră? Mai avem același gust ca înainte să fim mântuiți? Ne numim acum creștini, dar facem aceleași lucruri ca înainte, suntem implicați în aceleași activități și participăm la același potop de plăceri și divertisment ca și ceilalți?

Trăim oare noi viața creștină și viața de biserică prin construirea propriilor noastre gusturi, mireasmă și miros? Cât de mult avem nevoie de disciplina Duhului Sfânt!

Cei care nu au trecut niciodată prin încercări și pedeapsă nu au fost goliți din vas în vas. Ca urmare, gustul drojdiei, sedimentul dispoziției lor naturale, omul lor exterior, sinele lor, rămâne în interiorul lor și mirosul lor nu este schimbat (Ier. 48:11; Rom. 8:28-29: Cânt. Cânt. 4:16).

Cu toții trebuie să ne rugăm și să ne deschidem către Domnul pentru a putea accepta disciplina Duhului Sfânt și a-I permite Domnului să ne golească din vas în vas, astfel încât mirosul nostru să fie schimbat și gustul nostru să nu rămână în noi înșine.

Când vom vedea nevoia disciplinei lui Dumnezeu, ne vom da seama că este atât de prețios pentru El să ne dezrădăcineze și să ne golească din vas în vas. Dumnezeu are o cale prin disciplina Sa de a ne trata, astfel încât să ne pierdem mirosul original și să aducem rodul pașnic al dreptății.

După cum se vede în Evr. 12:11, deși s-ar putea să nu ne placă sau să nu ne bucurăm de disciplinarea Duhului Sfânt în momentul de față, dacă o acceptăm, ea va aduce roada pașnică a dreptății dacă am fost exercitați de ea. Dumnezeu lucrează asupra noastră. El vrea să ne ia gustul și să ne schimbe mirosul, golindu-ne din vas în vas prin aranjamentul Său suveran în mediul nostru.

S-ar putea să fim întristați de disciplinarea Duhului Sfânt, dar nu ar trebui să cârtim și nici să ripostăm; mai degrabă, trebuie să învățăm să o acceptăm. Când facem pace cu Dumnezeu și acceptăm disciplina Sa, realizând că nu omul ne persecută nici frații din biserică nu ne tratează, ci Domnul care exercită disciplina asupra noastră, vom avea pace.

Problema este că de multe ori nu avem pace; ne luptăm, ne justificăm, ripostăm și încercăm să facem multe lucruri pentru a rămâne la fel. Nimeni nu vrea să se schimbe. Nimeni nu vrea să-și schimbe mirosul sau gustul; toți vrem să rămânem la fel. Dar trebuie să ne dăm seama că Domnul, în dragostea și îndurarea Sa, se ocupă de noi prin disciplinarea Duhului Sfânt pentru a obține rodul pașnic al dreptății.

Fie ca noi să învățăm să nu ne luptăm cu Dumnezeu sau să ne certăm cu El, ci să facem pace cu El și înaintea Lui că El lucrează în noi pentru a obține rodul dreptății.

La fel ca Maria, avem un vas de alabastru umplut cu un parfum din nard pur foarte valoros și numai atunci când vasul de alabastru este spart casa se umple cu mireasma unguentului și putem turna totul asupra Doamnului (Ioan 12:2-3; Marcu 14:3; S. S. 1:12). Omul nostru exterior este semnificat prin acest vas de alabastru; omul nostru exterior trebuie să fie zdrobit pentru ca omul interior să poată ieși în afară.

Domnul lucrează în noi și asupra noastră în atât de multe moduri diferite, în scopul de a zdrobi vasul de pământ, vasul de alabastru, învelișul exterior (2 Cor. 4:7; Ioan 12:3, 24; Rom. 8:28-29). Fie ca noi să cooperăm cu Domnul în lucrarea Lui în noi și asupra noastră.

Fie ca noi să-I permitem să zdrobească omul nostru exterior prin disciplina Duhului Sfânt, astfel încât omul interior să fie eliberat și să curgă afară. Fie ca noi să nu ne împotrivim Domnului în disciplinarea Sa asupra noastră, ci mai degrabă să cooperăm cu El, astfel încât vasul de alabastru să fie zdrobit și nardul curat al lui Cristos constituit în ființa noastră să fie eliberat să curgă afară.

O, fie ca mireasma lui Cristos să emane din noi, pentru ca alții să-L miroasă pe Cristos, să-L primească pe Cristos, să fie umpluți de Cristos și să fie atrași de Cristos!

Doamne Isuse, îndură-Te de noi și golește-ne din vas în vas, ca să se schimbe mirosul firii noastre naturale și să fie zdrobit omul nostru exterior. Ne încredințăm Ție, Tată al duhurilor, ca să ne tratezi prin încercări și pedeapsă, ca să ne împărtășim din sfințenia Ta. Nu vrem să ne împotrivim sau să murmurăm împotriva mâinii Tale disciplinare. Fie ca sedimentul omului nostru exterior, sinele nostru, să fie îndepărtat și mireasma pură al lui Cristos să rămână și să emane din ființa noastră. O, Doamne Isuse, suntem deschiși Ție. Îți aducem vasul nostru de alabastru și-l spargem pentru ca nardul curat să fie turnat peste Tine și casa să se umple de mireasma mirului. O, Doamne Isuse, ne deschidem către lucrarea Ta asupra noastră și în noi în multe feluri, pentru ca omul exterior să fie zdrobit și omul interior să fie eliberat și să curgă afară. Fie ca Cristos să fie văzut în noi. Fie ca Cristos să curgă prin noi. Fie ca mireasma lui Cristos să fie emanată din ființa noastră. Pune calea Ta în noi, Doamne! Fă-ne creștini cu adevărat, cei care acceptă disciplina Duhului Sfânt pentru ca Cristos să se manifeste prin ei în toate!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, To Live the Christian Life is for us to Accept the Discipline of the Holy Spirit, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Viața Creștină (2024 MDC) – săptămâna 1 (Semnificația intrinsecă a vieții creștine) ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.