În calitate de credincioși în Cristos și oameni ai împărăției, trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca fiind un Dumnezeu care Se ascunde, căci, deși face nenumărate lucruri atât în exterior, cât și în viața noastră personală, El Se ascunde și face lucruri în secret, astfel încât nici măcar să nu ne dăm seama că face aceste lucruri. Ce Dumnezeu avem!
Mulți credincioși în Cristos Îl cunosc pe Dumnezeu ca fiind Cel Atotputernic și Cel Drept; mulți alți credincioși Îl cunosc pe Dumnezeu ca fiind Cel plin de compasiune și har. Dar cine Îl cunoaște pe Dumnezeu ca fiind Cel care Se ascunde? Cine Îl cunoaște pe Dumnezeu ca fiind Dumnezeul care face lucruri în secret, în culise, fără a fi ostentativ, într-un mod ascuns?
Îl putem cunoaște ca Domn și Mântuitor al nostru, putem savura bunătatea și harul Lui, dar nu-L vedem și nici nu ne putem da seama că Dumnezeu este un Dumnezeu care Se ascunde. În Isaia. 45:15 Isaia a exclamat: „Dar Tu ești un Dumnezeu care Te ascunzi, Tu, Dumnezeul lui Israel, Mântuitorule!”
El nu a spus aceasta pur și simplu dintr-o dată; mai degrabă, a privit faptele și a analizat situația, apoi a tras această concluzie. Isaia nu și-a imaginat doar niște lucruri sau nu a rostit niște cuvinte goale; rostirea lui s-a bazat pe acumularea de fapte.
El a văzut poporul lui Israel, și-a dat seama care este situația lor și a observat ce a făcut Dumnezeu pentru ei și printre ei. Chiar dacă Dumnezeu îi ajuta în mod activ și lucra în ascuns pentru a-i elibera și a-i aduce înapoi la Sine, El era totuși un Dumnezeu care Se ascunde.
Când vedem faptele lui Dumnezeu, când observăm ce se întâmplă în situația mondială, în viața de biserică și în viața noastră personală, nu putem decât să exclamăm: „O, Dumnezeule, Tu ești un Dumnezeu care Te ascunzi!”
Trăim o viață creștină și o viață de biserică sub mâna lui Dumnezeu, experimentăm ceva din Cristos și multe lucruri ni se întâmplă nouă și în jurul nostru; în toate aceste lucruri, deși Dumnezeu este atât de real pentru noi, El este și ascuns.
Dacă avem o perspectivă spirituală atunci când privim la situația lumii, la situația din viața de biserică și la propria noastră situație personală, ne dăm seama că Dumnezeu lucrează neîncetat, totuși El Se ascunde. Chiar dacă Dumnezeu face multe lucruri pentru noi și în jurul nostru, totuși noi nu-L putem vedea și nici nu Se manifestă vizibil.
El a făcut multe lucruri pentru poporul Său Israel, dar ei nu știau cine era făcătorul tuturor acestor lucruri. Fie ca noi să realizăm că Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care Se ascunde. Fie ca noi să-L cunoaștem ca atare în viața noastră și în viața de biserică.
Trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca fiind Dumnezeul care Se ascunde: El face multe lucruri, totuși Se ascunde
Dumnezeu face nenumărate lucruri printre noi astăzi, atât în viața noastră personală, cât și în viața sfinților, totuși El Se ascunde. Poate că vrem ca Dumnezeu să Se arate, să manifeste ceea ce face și să vadă ce face și de ce o face, dar lui Dumnezeu îi place ascunderea.
Nouă ne place etalarea, dar Lui Îi place să Se ascundă. Nu putem fi mulțumiți fără manifestări exterioare, dar Dumnezeu nu le dorește. Vedem acest lucru, mai ales în exemplul lui Ilie, care a fost un om cu simțăminte similare cu ale noastre (Iacov 5:17).
Dumnezeu era cu el pe Muntele Carmel când focul s-a coborât peste jertfă și toată lumea și-a dat seama că Iehova este adevăratul Dumnezeu. Dar când Dumnezeu Și-a reținut prezența manifestată, Ilie nu a mai putut suporta; a devenit deprimat și s-a ascuns într-o peșteră din munți.
Istorisirea din 1 Împ. 19:9-18 este foarte interesantă și aplicabilă vieții noastre creștine de astăzi. Dumnezeu știa că Ilie voia ca El să fie un Dumnezeu care să Se manifeste; el nu își dăduse seama că Dumnezeu este un Dumnezeu care se ascunde.
Așa că Dumnezeu l-a întrebat: Ce faci aici, Ilie? Și Ilie I-a spus că toată lumea caută să-i ia viața pentru că el este de partea lui Dumnezeu. Dumnezeu cunoștea dificultatea lui Ilie; el dorea ca Dumnezeu să i se manifeste.
Așa că Dumnezeu i-a dat o demonstrație; s-a stârnit un vânt puternic, apoi a urmat un cutremur și apoi a fost un foc, dar Domnul nu era în vânt, în cutremur sau în foc. În cele din urmă, s-a auzit o voce blândă și liniștită, iar Domnul era în aceasta (v. 12).
Am putea dori ca Dumnezeu să Se manifeste ca un vânt puternic, ca un mare cutremur sau ca un foc mistuitor, dar nu acesta este locul unde se află El; El este un Dumnezeu care Se ascunde și este o voce blândă și liniștită chiar în noi, ca credincioși în Cristos. În acea voce blândă și liniștită, El ne conduce, El este cu noi și El face totul în noi și pentru noi.
Dumnezeu i-a răspuns lui Ilie și i-a spus că a păstrat pentru Sine șapte mii de persoane care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal. Dumnezeu era atât de ascuns încât activitatea Lui nu i-a fost făcută cunoscută lui Ilie decât la momentul potrivit.
Ilie i-a spus lui Dumnezeu că el era singurul credincios rămas, dar Dumnezeu i-a răspuns cu foarte multă blândețe lui Ilie spunând că și-a rezervat șapte mii de oameni care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal (1 Împ. 19:18; comp. cu Rom. 11:2-5).
Ilie calculase situația doar cu ceea ce putea vedea, dar Dumnezeu este un Dumnezeu care se ascunde; El își rezervase în secret șapte mii de biruitori care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal; activitatea lui Dumnezeu era atât de ascunsă încât nici măcar profetul Ilie nu știa nimic despre ea.
Trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca fiind un Dumnezeu care Se ascunde. Astăzi, în epoca Noului Testament, Dumnezeu vorbește poporului Său nu prin tunete sau printr-un foc mistuitor, ci cu blândețe și liniște, prin intermediul ungerii interioare (1 Ioan 2:27).
Așa ne vorbește El; Se ascunde și ne vorbește în interior. Ungerea este atât de slabă, atât de liniștită, încât uneori nu poate fi distinsă de propriile noastre sentimente sau gânduri. De multe ori este prea mult zgomot în jurul nostru și există multă tulburare în noi, iar zgomotul din afară și dinăuntru acoperă vorbirea interioară a Domnului.
Există un potop de gânduri pe care nu le putem controla, există poveri care ne apasă și s-ar putea chiar să fim atât de ocupați cu lucrurile Domnului și cu privire la biserică; în mijlocul tuturor acestora, trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca un Dumnezeu care se ascunde. De multe ori trebuie să lăsăm toate lucrurile la o parte și pur și simplu să-L contactăm pe Domnul pentru a-L cunoaște pe Cel care se ascunde.
Așa cum a spus psalmistul în Psalmul 62, sufletul nostru trebuie să aștepte în tăcere înaintea Domnului; nu doar gura noastră trebuie să tacă, ci sufletul nostru. Trebuie să-I cerem Domnului să ne ajute să ne liniștim sufletul, ca să-L putem cunoaște ca fiind Dumnezeul care se ascunde.
Când ne calmăm și ne liniștim sufletul (Psalmul 131:2), îl putem cunoaște pe Domnul ca fiind Cel care se ascunde. Când suntem liniștiți, putem ști că El este Dumnezeu (Psalmul 46:10). Dumnezeul nostru este Dumnezeu, dar El este un Dumnezeu care Se ascunde.
Poate că vrem ca El să facă una sau alta pentru noi și Îi putem cere să Se manifeste în cutare sau cutare situație, dar El Se ascunde. Fie ca noi să-L cunoaștem ca fiind o asemenea Persoană astăzi.
Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca un Dumnezeu care Se ascunde. Salvează-ne de la a avea dorința manifestării exterioare a lui Dumnezeu. Fie ca să învățăm să ne liniștim sufletul și să ne calmăm, astfel încât să-L putem cunoaște pe Dumnezeu ca fiind Cel care Se ascunde. Amin, Doamne, ne întoarcem inima către Tine. Fie ca să ne liniștim sufletul și să avem odihnă în inimă, astfel încât să Te putem vedea și să Te cunoaștem. Vrem să urmăm învățătura ungerii interioare, vocea mică și liniștită din duhul nostru care transmite ceea ce este în inima Ta pentru noi. O, Doamne, recunoaștem că Te cunoaștem ca fiind Cel Atotputernic și Cel plin de har și bunătate iubitoare, dar totuși nu Te cunoaștem atât de mult ca fiind Cel care Se ascunde! Fie ca să Te cunoaștem în acest fel. Fie ca să zăbovim înaintea Ta și să fim liniștiți, ca să știm că Tu ești Dumnezeu. Ne deschidem Ție, Doamne dragă: liniștește-ne gândurile, calmează-ne emoțiile și supune-ne voința, ca să Te putem cunoaște ca fiind Dumnezeul care Se ascunde!
Lui Dumnezeu îi place să lucreze în secret, nu pe față: El este un Dumnezeu care Se ascunde
Ceea ce Biblia dezvăluie despre Dumnezeu este că El are genul de temperament care nu-i place ostentația; Lui Dumnezeu îi place să lucreze în secret, nu pe față, căci El este un Dumnezeu care se ascunde (Matei 17:1-9; Ioan 20:14-17; Luca 24:13-37; Ioan 20:24-29; Isaia 39:2-8).
Lui Dumnezeu nu-i place etalarea vizibilă, pretențioasă, pentru ca alții să o vadă și pentru ca toată atenția să fie ațintită asupra Lui; El nu este așa.
De exemplu, după ce Domnul Isus S-a schimbat la față pe munte înaintea a trei dintre ucenicii Săi, El le-a cerut să nu spună altora acest lucru până când nu va învia. Acesta este temperamentul Lui. În ziua învierii Sale, El o vede pe Maria și vine la ea, totuși El este ascuns și ea nu își dă seama că este Domnul decât mai târziu. El părea a fi grădinarul pentru ea.
Domnul este cu noi astăzi, dar suntem complet inconștienți de prezența Lui. El a mers împreună cu cei doi ucenici la Emaus, un drum destul de lung, și li s-a alăturat în călătoria lor. Erau disperați și triști, totuși Domnul li s-a alăturat și le-a deschis Scripturile privitor la Sine. Nu li S-a revelat imediat; pur și simplu a deschis Scripturile și le-a deschis mintea, iar ei și-au dat seama că era Domnul chiar la sfârșit.
De multe ori Domnul ni se alătură călătoriei noastre în jos și departe de sfinți și de viața de biserică și ne vorbește cu blândețe, deschizându-ne Scripturile și chiar deschizându-ne înțelegerea până când ne dăm seama că este Domnul.
Poate că suntem triști și descurajați, dar Domnul se alătură slăbiciunii noastre și merge alături de noi, dezvăluindu-ne în același timp ceva din Sine. Ce Domn minunat este El!
1 Petru 1:8 spune în continuare: „pe care voi Îl iubiți fără să-L fi văzut, credeți în El fără să-L vedeți și vă bucurați cu o bucurie negrăită și strălucită.” Îl iubim, deși nu L-am văzut niciodată și ne bucurăm cu o bucurie negrăită și plină de slavă.
Este cu adevărat o minune și o taină că noi, credincioșii în Cristos, Îl iubim pe Acela pe care nu L-am văzut niciodată!
De la învierea Domnului, disciplina principală pentru noi, urmașii Săi, a venit pe linia cunoașterii lui Dumnezeu ca un Dumnezeu care Se ascunde. El ne învață în fiecare zi să trăim în prezența Sa nevăzută; El ni se poate revela ici și colo, dar de cele mai multe ori El este cu noi fără să ne dăm seama sau să simțim prezența Sa.
Această constituție divină de a fi un Dumnezeu care Se ascunde constituie o adevărată încercare pentru noi, chiar un test pentru noi. Totul din economia lui Dumnezeu, cu Cristos ca centralitate și universalitate, nu se află în domeniul văzut, ci în atmosfera și domeniul nevăzut al credinței (2 Corinteni 4:13, 16-18; 5:7; Evrei 11:1; Efeseni 3:17a; 1 Timotei 1:4b).
Totul despre Dumnezeu este ascuns și tainic, în domeniul credinței din duhul nostru. Dumnezeu este atât de ascuns încât El a creat universul și apoi S-a ascuns în el, iar mulți oameni s-ar putea să nici nu vadă că Dumnezeu a creat toate lucrurile.
Există o carte întreagă în Biblie care nu menționează deloc numele lui Dumnezeu; este cartea Estera. Deși Dumnezeu nu este menționat, această carte arată clar că Dumnezeu lucrează în culise, într-un mod ascuns, pentru a avea grijă de poporul Său.
Însuși Dumnezeul care a ales Israelul ca ales al Său a devenit un Dumnezeu ascuns pentru a avea grijă de ei în secret și pentru a-i salva în mod deschis, în timp ce acționa în secret în timpul captivității lor printre națiunile neamurilor. Fie ca noi să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca fiind un Dumnezeu care Se ascunde.
Fie ca noi să Îl savurăm și să ne împărtășim din El în duhul nostru și fie ca noi să avem încredere în El că El este acolo, în secret, lucrând toate lucrurile spre binele nostru, pentru ca noi să fim conformați chipului lui Cristos.
Dumnezeu este refugiul și puterea noastră și ne putem întoarce către El în necazul nostru pentru a-L găsi (Psalmul 46:1).Chiar dacă apele mării vuiesc și spumează, chiar dacă munții se clatină de umflarea ei, există un râu care înveselește cetatea lui Dumnezeu, locul sfânt al corturilor Celui Preaînalt; Dumnezeu este în mijlocul ei și ea nu se va clătina (v. 3-6).
Dumnezeu ne ajută dimineața, chiar dacă totul în jurul nostru pare să se destrame și ne hrănește pe tot parcursul zilei cu un râu de apă a vieții. Cât de mult Îi mulțumim Domnului că El lucrează în secret și este un Dumnezeu care Se ascunde!
Chiar dacă unii dintre noi au părăsit viața de biserică, chiar și unii care au fost crescuți în viața de biserică de la o vârstă fragedă, noi credem că Dumnezeul care Se ascunde lucrează în secret pentru a-i recâștiga și a-i aduce înapoi la savurarea Sa.
Ne putem ruga pentru ei și se pare că, cu cât ne rugăm mai mult, cu atât situația lor se înrăutățește. Se pare că, cu cât ne rugăm mai mult pentru unii să se întoarcă la Domnul, cu atât aleargă mai departe.
Dar, ani mai târziu, ei se întorc la Domnul; Chiar dacă aleargă încoace și încolo, Domnul este chiar acolo cu ei și îi atrage înapoi (vezi Psalmul 139).
Fie ca noi să trăim înaintea Domnului ca un astfel de Dumnezeu și să-L cunoaștem ca Dumnezeul care Se ascunde.
Doamne Isuse, fie ca să ne dăm seama că Tu ești un Dumnezeu care Se ascunde. Fie ca să ne dăm seama că Îți place să lucrezi în secret, mai degrabă decât în mod deschis. O, Doamne, deși nu Te-am văzut niciodată, Te iubim! Deși nu Te vedem în prezent, credem în Tine și ne bucurăm de o bucurie nespusă și plină de glorie! Ce minune și ce mister este că noi, credincioșii în Cristos, credem în Cineva și Îl iubim pe Cineva pe care nu L-am văzut niciodată! Amin, Doamne, fie ca să Te cunoaștem ca fiind Dumnezeul care Se ascunde și fie ca să avem încredere că Tu lucrezi mereu. Fie ca să nu dorim să vedem mai mult din faptele Tale exterioare, ci mai degrabă să ne încredem în Tine ca fiind Cel care Se ascunde și face lucruri în secret. Aleluia, tot ce ține de economia lui Dumnezeu, cu Cristos ca centralitate și universalitate, nu se află în domeniul văzut, ci în atmosfera și domeniul nevăzut al credinței! Îți mulțumim, Doamne, că ești cu noi acolo unde trebuie să facem toate lucrurile pentru noi și în noi, chiar dacă s-ar putea să nu le vedem! Te iubim ca fiind Cel care Se ascunde! Avem încredere în Tine și ne dăm Ție azi!
