• Skip to main content
  • Skip to primary sidebar

Îl savurăm pe Cristos in Cuvântul Său

creșterea în viață

Să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru a intra în împărăție

22/08/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Simeon Petru, rob și apostol al lui Isus Cristos, către cei care, prin dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului Isus Cristos, au primit, asemenea nouă, aceeași credință de neprețuit. 2 Petru 1:1

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine conținute în sămânța divină care a fost semănată în noi, pentru a avea o intrare bogată în împărăția eternă (2 Pet. 1:1, 4-11).

Când ne-am pocăit și am crezut în Domnul, Domnul Isus în calitate de Semănătorul S-a semănat pe Sine Însuși ca sămânța vieții în ființa noastră, și această sămânță crește și se dezvoltă pentru a deveni un domeniu în noi, un domeniu peste care Dumnezeu să poată guverna viața divină. Aceasta este împărăția lui Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu este guvernarea lui Dumnezeu în interiorul nostru în viața Sa divină. Da, Dumnezeu stăpânește asupra întregului univers și, da, El stăpânește peste toți oamenii și lucrurile care există, dar El dorește să Își aducă împărăția în interiorul nostru și El vrea să guverneze în om prin viața Sa divină.

Când Domnul Isus a venit pe pământ, a venit împărăția lui Dumnezeu; împărăția a fost cu El și împărăția era El Însuși, și după moartea și învierea Sa, omul poate primi sămânța împărăției în duhul său.

Slavă Domnului pentru Domnul Isus ca sămânța împărăției lui Dumnezeu care a fost semănată în noi, poporul ales și răscumpărat al lui Dumnezeu, pentru a se dezvolta în noi în domeniul guvernator al lui Dumnezeu!

Dacă ne dăm seama că Domnul Isus ca sămânța împărăției a fost semănat în noi, vom acorda foarte multă atenție capitolului 1 din 2 Petru, unde ni se spune despre necesitatea dezvoltării vieții divine și a naturii divine conținute în sămânța împărăției care ne-a fost semănată, deoarece prin cooperarea cu Domnul în acest fel vom avea o intrare bogată în împărăția eternă.

Pe de o parte, la momentul regenerării noastre, am fost aduși în împărăția lui Dumnezeu și împărăția a intrat în noi; pe de altă parte, trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a dezvolta și răspândi această împărăție în noi și prin noi, și trebuie să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu în viața de biserică astăzi, pentru a putea fi răsplătiți cu manifestarea împărăției în epoca viitoare.

Aceasta înseamnă că împărăția lui Dumnezeu trebuie să se răspândească în noi prin creșterea noastră în viața divină și trebuie să-L lăsăm pe Domnul să guverneze și să domnească în ființa noastră în multe lucruri din viața noastră de zi cu zi.

Atât în deciziile mari, cât și în cele mici, în lucrurile dificile și în situații fericite, în urcușurile și coborâșurile noastre, trebuie să ne îndreptăm către Domnul și să ne deschidem Lui, rugându-L nu doar să ne călăuzească, ci să crească în noi, astfel încât împărăția din Dumnezeu să se răspândească și să crească în noi.

Să fim sârguincioși în a dezvolta bogățiile din sămânța divină prin creșterea noastră în viață

De aceea, fraților, străduiți‑vă chiar mai mult să vă întăriți chemarea și alegerea voastră, pentru că, făcând aceste lucruri, nu vă veți împiedica niciodată. Căci așa vă va fi oferită din belșug intrarea în Împărăția veșnică a Domnului nostru și Mântuitorului Isus Cristos. 2 Petru 1:10-11Slavă Domnului, tuturor credincioșilor în Cristos li s-a repartizat minunata credință egal de prețioasă, iar această credință este o sămânță atotinclusivă semănată în noi (2 Pet. 1:1).

Toate bogățiile divine sunt în sămânța împărăției semănată în noi, dar trebuie să dezvoltăm aceste bogății; trebuie să creștem înspre maturitate, pentru a putea dezvolta ceea ce avem deja (2 Pet. 1:1-8; 3:18).

Această dezvoltare este ceva uman în mod divin, și implică alimentarea noastră îmbelșugată în virtutea credinței noastre, în virtute, cunoaștere; în cunoaștere, înfrânare; în înfrânare, răbdare; în răbdare, evlavie; în evlavie, dragostea frățească; iar în dragostea frățească, dragostea de oameni.

Aceste lucruri există în noi – ele sunt bogățiile conținute în sămânța divină semănată în noi, dar trebuie să le dezvoltăm prin creșterea noastră în viața divină.

Credința egal de prețioasă ne-a fost deja repartizată și avem atât viața divină, cât și natura divină; acum, ca părtași ai naturii divine, trebuie să fim sârguincioși pentru a dezvolta bogățiile seminței divine prin creșterea noastră în viața divină.

Zilnic intrăm în împărăția lui Dumnezeu prin creșterea vieții interioare. Pentru ca împărăția să se dezvolte în noi, trebuie să ne smerim, să ne golim și să ne descărcăm de noi înșine.

Trebuie să ne deschidem Domnului și să-L rugăm să ne deposedeze de orice cultură, religie, etică, moralitate, filozofie, îmbunătățire a caracterului, și trebuie să fim eliberați de orice efort de “a fi spirituali”, scripturali, sfinți și victorioși.

Toate cunoștințele și eforturile noastre trebuie puse deoparte și ar trebui să ne îngrijim doar de Cristos și de creșterea lui Cristos în noi.

Trebuie să învățăm să-I dăm mai mult teren lui Cristos pentru a crește în noi, astfel încât sămânța divină să crească, să se răspândească și să sporească în noi prin creșterea noastră în viața divină. În acest fel, vom avea o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos.

De asemenea, putem avea o intrare bogată prin pierderea vieții noastre suflet (vezi Mat. 16:25-28). Pentru a fi sârguincioși în dezvoltarea bogățiilor din sămânța divină prin creșterea noastră în viață înseamnă că trebuie să ne pierdem viața-suflet cu savurarea ei în această epocă, suferind astfel transformarea.

Cu cât vom pierde mai mult din savurarea sufletească în această epocă, cu atât vom avea intrarea mai bogată în împărăția eternă.

Avem sămânța credinței, puterea de creștere, și El ne-a dat, de asemenea, promisiunile că va trimite ploaia, creșterea și recolta, dacă vom coopera cu El.

Slavă Domnului, El ne-a oferit tot ce avem nevoie pentru ca sămânța împărăției să crească în noi, însă noi trebuie să fim sârguincioși pentru a dezvolta bogățiile din sămânța divină prin creșterea noastră în viața divină!

Dezvoltând aceste virtuți, creștem în viață și, în cele din urmă, vom ajunge la maturitate, vom fi plini de Cristos și vom fi calificați și echipați ca să fim împărați în împărăția viitoare (Efes. 4:13-15; Col. 2:19; 2 Pet. 1:11).

Îți mulțumim, Doamne, pentru că ne-ai repartizat minunata credință egal de prețioasă, care este o sămânță atotinclusivă semănată în noi. Vrem să fim sârguincioși în dezvoltarea bogățiilor seminței divine prin creșterea noastră în viață, astfel încât să ni se dea o intrare bogată în împărăția eternă. Doamne, ne întoarcem inima către Tine; venim la Tine pentru a coopera cu Tine, prin pierderea vieții noastre suflet și savurarea noastră sufletească, și ne smerim înaintea Ta pentru a primi creșterea de la Tine. Doamne, vrem să dezvoltăm virtuțile în viața și natura divină, astfel încât să putem crește în viață și să ajungem la maturitate pentru a fi împărați în împărăția viitoare!

Să fim sârguincioși în urmărirea creșterii și dezvoltării vieții și naturii divine pentru o intrare bogată în împărăția eternă

Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este nici mâncare, nici băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt. Romani 14:17Fie ca noi să fim cei sârguincioși urmărind creșterea și dezvoltarea vieții divine și a naturii divine pentru o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos (2 Pet. 1:10-11).

Trebuie să avem un duh căutător; a căuta (a urmări) nu este ceva ce facem întâmplător, ci mai degrabă, ceva ce facem fiind concentrați și energizați ca să obținem ceva.

Urmărim oare creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru a ni se acorda o intrare bogată în împărăția eternă? Fie ca Domnul să recâștige un duh căutător printre noi.

Fie ca să căutăm mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Sa (Mat. 6:33) și fie ca să învățăm să avem grijă de casa noastră pentru Domnul.

În urmărirea Domnului de către noi, ar trebui să uităm toate lucrurile care sunt în urmă și să ne grăbim spre lucrurile care ne stau înainte, căutând să creștem și să dezvoltăm viața și natura divină.

Resursa îmbelșugată pe care o savurăm în dezvoltarea vieții și naturii divine ne va alimenta din belșug cu o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos.

Pe măsură ce cooperăm cu Domnul urmărind creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine, savurarea Domnului de către noi sporește, și bucuria noastră în Domnul devine din ce în ce mai profundă.

Împărăția lui Dumnezeu este dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt (Rom. 14:17); dacă ne îngrijim de dreptate, fiind stricți cu noi înșine în fața Domnului, dacă căutăm să avem pace cu Domnul și cu ceilalți, și dacă Îl savurăm pe Domnul, suntem în împărăție.

Puterea divină ne-a dat toate lucrurile care țin de viață și evlavie și noi am devenit părtași naturii divine. Acum trebuie să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine prin creșterea vieții înspre intrarea bogată în împărăția eternă.

Resursa îmbelșugată pe care o savurăm în dezvoltarea vieții și naturii divine ne va alimenta din belșug cu o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos.

O astfel de resursă ne va permite și ne va califica să intrăm în împărăția viitoare prin toate bogățiile vieții și naturii divine, ca virtuțile (energia) noastre excelente înspre gloria măreață a lui Dumnezeu! Aleluia!

Aceasta înseamnă că nu trebuie să ne oprim doar la a fi mântuiți, ci mai mult, după ce suntem mântuiți, ar trebui să urmărim creșterea și maturitatea în viața divină, pentru a putea primi răsplata împărăției.

Cu toții trebuie să avem asemenea duh căutător, fiind sârguincioși în a urmări creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru o intrare bogată în împărăția eternă.

Acasă, pe stradă, la serviciu, în mașină și oriunde am fi, putem să ne deschidem Domnului și să ne rugăm, rostind rugăciuni scurte de cooperare cu viața Sa pentru ca aceasta să crească în noi.

Nu trebuie să pierdem timpul – avem destul timp și Domnul este încă cu noi și în noi, dar nu ar trebui să pierdem timpul, ci ar trebui să fim sârguincioși în a ne ruga, în a ne deschide Domnului și să cooperăm cu El pentru a putea urmări creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine, astfel încât să putem primi o intrare bogată în împărăția eternă.

Doamne Isuse, dă-ne un duh căutător; vrem să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru a primi o intrare bogată în împărăția eternă! Amin, Doamne, uităm lucrurile care ne stau în urmă și ne grăbim înspre Tine pentru a urmări creșterea în viața divină! Fie ca resursa îmbelșugată pe care o savurăm în dezvoltarea vieții și naturii divine să ne alimenteze în mod abundent cu o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru! Amin, Doamne, fie ca această resursă să ne permită și să ne califice să intrăm în împărăția viitoare prin toate bogățiile vieții și naturii divine ca virtuțile noastre excelente înspre gloria splendidă a lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Pursue the Growth and Development of the Divine Life and Divine Nature to Enter the Kingdom (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 1 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Dorința lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Savurăm pe Cristos, viața creștină Tagged With: credința egal de prețioasă, creșterea în viață, creșterea și dezvoltarea, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, intrăm în împărăție, intrare bogată în împărăție, sămânța împărăției, viața și natura divină, Witness Lee

Avertisment: să nu repetăm Istoria lui Israel de Falimentare a Atingerii Țelului Chemării lui Dumnezeu!

05/08/2019 by Credincios in Cristos 3 Comments

Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne fie exemple și au fost scrise pentru avertizarea noastră, a celor peste care au venit sfârșiturile veacurilor. 1 Cor. 10:11

În 1 Corinteni vedem că istoria copiilor lui Israel din Vechiul Testament este un tip reprezentativ al credinciosului nou-testamentar, și există un avertisment de a nu repeta istoria negativă a celor care au avut o inimă de necredință și nu au intrat în țara bună.

Săptămâna aceasta, în studiul nostru aprofundat asupra cărții Numeri, ajungem la tema “Parteneri cu Cristos care luptă pentru interesul lui Dumnezeu.”

Fundalul este Numeri 13-14 unde vedem că Moise a trimis doisprezece reprezentanți – câte unul din fiecare dintre cele douăsprezece seminții – ca spioni care să intre în țara bună, să facă o căutare amănunțită și să aducă înapoi mostre ale produselor din țară.

Toți cei doisprezece spioni au spus că țara este foarte bună, curgând lapte și miere, dar zece dintre ei au fost necredincioși și astfel au dat un raport negativ și au nutrit o inimă rea de necredință în rândul adunării.

Drept urmare, toată adunarea – cu puține excepții – a murmurat nu numai împotriva lui Moise și Aaron, ci împotriva lui Dumnezeu, spunând: De ce ne-a adus Iehova aici să ne omoare? Doar doi – Iosua și Caleb – au fost plini de credință, s-au concentrat pe Domnul, au crezut în cuvântul Domnului, în promisiunea Sa și au dat o mărturie puternică și pozitivă.

Astfel, Dumnezeu a venit și a spus că întreaga generație care a ieșit din Egipt și a fost numărată la început, toți vor muri în pustie, dar copiii lor – despre care au spus că vor fi devorați de inamic – vor intra în țara bună, împreună cu Iosua și Caleb.

Iosua Îl simbolizează pe Cristos în calitate de Liderul nostru în război pentru lupta împotriva inamicului și posesia țării bune. Caleb îl simbolizează pe partenerul lui Cristos, după cum a menționat Pavel în Evrei 3:14.

Caleb era un israelit obișnuit – nu era clasificat cu Noe și Avraam, ci era doar o persoană obișnuită, a cărui caracter, constituție, credință și determinare indică faptul că Dumnezeu poate face ca oamenii obișnuiți să devină biruitori.

În mijlocul unei situații haotice pline de răzvrătire, murmur și vorbire rea, Domnul este în stare să ia un credincios obișnuit și să-l facă un biruitor, un cuceritor victorios.

Dar trebuie să fim asemenea persoane ca Iosua și Caleb, cu un duh diferit, cei care Îl iubesc pe Domnul, sunt plini de credință, se concentrează pe Domnul, cred în cuvântul Său și dau o mărturie puternică și pozitivă cu privire la cuvântul lui Dumnezeu și împlinirea lui.

Astăzi, în acest articol, vrem să vedem că istoria Israelului este un tip reprezentativ al nostru în viața de biserică și să fim avertizați cu privire la faptul de a fi veghetori, astfel încât să nu repetăm istoria poporului Israel.

Avertisment: să nu repetăm Istoria lui Israel de Falimentare a Atingerii Țelului Chemării lui Dumnezeu!

Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și-au sfâșiat hainele și au vorbit întregii comunități a fiilor lui Israel, zicând: Țara pe care am străbătut-o ca s-o cercetăm este o țară deosebit de bună. Dacă Domnul Își găsește plăcerea în noi, ne va duce în această țară și ne-o va da nouă; este o țară în care curge lapte și miere. Numai nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul din țară, căci vor fi ca pâinea pentru noi. Protecția le-a fost luată, iar Domnul este cu noi. Nu vă temeți de ei. Numeri 14:6-9În 1 Corinteni, Pavel ne spune că istoria copiilor lui Israel din Vechiul Testament este un tip reprezentativ al credincioșilor nou-testamentari, iar istoria lor este pentru ajustarea, învățarea și avertizarea noastră (vezi 1 Cor. 10:5-11; 5:7-8; 10:1-2).

Pavel i-a avertizat pe credincioși să nu repete istoria copiilor lui Israel în faptul de a face lucruri rele împotriva lui Dumnezeu (vezi v. 6-11); el a fost clar și sobru în gândire când a spus acest lucru, pentru că și-a dat seama că există o posibilitate certă ca istoria negativă a poporului Israel să fie repetată în biserica lui Dumnezeu care se află în Corint sau în oricare biserică locală.

Țelul chemării lui Dumnezeu a copiilor lui Israel a fost ca aceștia să intre în țara promisă pentru a se bucura de bogățiile sale, pentru ca ei să stabilească Împărăția lui Dumnezeu și să fie expresia lui Dumnezeu pe pământ (Exod 3:7-8).

Dumnezeu a vrut ca aceștia să fie eliberați din Egipt, să vadă semnele și puterea lui Dumnezeu, să treacă prin Marea Roșie și să fie aduși pe drumul către țara bună pentru a stabili Împărăția lui Dumnezeu și locuința Sa.

Acest lucru ar fi trebuit să îi umple de credință, căci dacă acesta este scopul lui Dumnezeu, cu siguranță El va face ceea ce a spus că va face.

Cu toate acestea, deși tot Israelul a fost răscumpărat prin Paște, eliberat din tirania egipteană și adus pe muntele lui Dumnezeu pentru a primi revelația locuinței lui Dumnezeu, tabernaculul, aproape toți au căzut și au murit în pustie, falimentând în faptul de a atinge acest țel din cauza faptelor lor rele și a necredinței lor (vezi Evrei 3:7-19; 1 Cor. 10:5, 7-10).

Domnul Isus a făcut o aplicare a acestui principiu când a vorbit despre cele cinci fecioare nechibzuite și cele cinci înțelepte; fecioarele nechibzuite aveau ulei în lămpile lor, dar nu aveau ulei în vasul lor și, atunci când acestea s-au stins, nu aveau acea porție suplimentară de ulei; când a venit mirele, trebuiau să mai cumpere ulei și nu li s-a permis să intre la ospățul de nuntă.

Aceasta înseamnă că cineva poate fi credincios întreaga viață sau să fie în viața de biserică timp de zeci de ani, dar viața sa poate sfârși în faliment, fără umplerea cu Duhul, fără creșterea în viață și fără să intre în savurarea deplină a Cristosului atotinclusiv, ci mai degrabă, să fie ca unul care a căzut în pustie.

Ce avertisment este acesta pentru noi! Numai Caleb și Iosua au atins scopul și au intrat în țara bună (Numeri 14:27-30).

Aceasta înseamnă că, deși am fost răscumpărați prin Cristos, eliberați din robia lui Satan și aduși în revelația economiei lui Dumnezeu, totuși putem falimenta în faptul de a atinge țelul chemării lui Dumnezeu, care este să intrăm în posesia țării noastre bune, Cristos (Filipeni 3:12-14), și să savurăm bogățiile Sale pentru împărăția lui Dumnezeu, ca să putem fi expresia Sa în epoca actuală și să participăm în savurarea deplină a lui Cristos în epoca împărăției (Mat. 25:21, 23).

Ce avertisment este acesta pentru noi!

Ar fi fost normal ca un israelit să fi fost mântuit din cauza Paștelui, să își facă exodul afară din Egipt, să fie botezat prin traversarea Mării Roșii, să primească revelația pe muntele lui Dumnezeu, să experimenteze mana ca hrană oferită de Dumnezeu, să bea apa vie care curge din stânca lovită și să zidească locuința lui Dumnezeu!

Ar fi fost normal ca o persoană din poporul lui Dumnezeu să învețe să I se închine și să Îl slujească trăind o viață curată, sfântă, pură și plină de bucurie, și să fie format într-o armată care intră în Canaan, îl tratează pe inamic, își revendică moștenirea, o cultivă, zidește templul și stabilește împărăția lui Dumnezeu.

Acest lucru este complet normal; acest lucru nu este pentru supra-oameni, ci este normal.

Ceea ce nu este normal este să fim plini de necredință, să ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale delegate și să pierim pe drumul către țara bună.

Domnul trebuie – și noi trebuie să Îi permitem – să ne reînnoiască mintea, ca să avem o înțelegere potrivită a faptului că un biruitor este un credincios normal.

Dar, deoarece astăzi există atât de multă deviere, când întâlnim pe cineva care învață să ducă o viață de biruitor, am putea crede că este spectaculos… dar Domnul nu ar gândi niciodată așa, iar persoana respectivă nu ar spune niciodată acest lucru, ci mai degrabă ar recunoaște că el doar învață să Îl urmeze pe Miel oriunde merge El.

Fie ca noi să fim avertizați de acest lucru și să ne deschidem cu adevărat Domnului să-I spunem:

Doamne Isuse, mântuiește-ne din a falimenta să atingem țelul chemării Tale, prin faptul de a avea o inimă de necredință și de a ne răzvrăti împotriva Ta. Doamne, adu-ne în savurarea și posesia Cristosului atotinclusiv ca țară bună, ca noi să fim expresia Ta și împărăția Ta în epoca prezentă și să participăm în savurarea deplină a lui Cristos în epoca viitoare. Fă-ne credincioși normali, cei biruitori, cei care nu doar că sunt eliberați de lume, botezați, primesc revelația lui Dumnezeu, Îl savurează pe Cristos ca porția dată de Dumnezeu și zidesc locuința lui Dumnezeu, ci sunt cei care sunt formați ca o armată, intră în țara bună pentru a-l trata pe inamic, savurează și intră în posesia țării bune, zidesc templul lui Dumnezeu pentru expresia Sa și stabilesc împărăția lui Dumnezeu pentru guvernarea Sa!

Să învățăm de la Iosua și Caleb calea de a intra în Țara Bună și să intrăm în posesia ei prin credință

Cadavrele voastre vor zăcea în pustia aceasta. Dintre toți cei de la vârsta de douăzeci de ani în sus care ați fost numărați și înscriși și care ați cârtit împotriva Mea, niciunul nu va intra în țara în care am jurat că vă voi așeza, în afară de Caleb, fiul lui Iefune, și Iosua, fiul lui Nun. Numeri 14:29-30În calitate de credincioși nou-testamentari, trebuie să fim avertizați solemn cu privire la repetarea falimentului copiilor lui Israel în pustie (1 Corinteni 10:6, 11) și trebuie să ne dăm seama că, fără harul și îndurarea lui Dumnezeu, am fi la fel ca și copiii lui Israel (Rom. 9:15-16).

Trebuie să citim istoria lui Israel ca pe istoria noastră, acordând o atenție deosebită capitolelor 13 și 14 din Numeri și rugându-ne ca Domnul să ne dea îndurarea și harul Său pentru a ne face persoane ca Iosua și Caleb astăzi.

Dintre toți copiii lui Israel care au ieșit din Egipt, doar doi, Iosua și Caleb, au intrat în țara bună (Deut. 1:34-38; Num. 13:17-14:38).

Trebuie să învățăm de la Iosua și Caleb ce înseamnă să reprezentăm interesul lui Dumnezeu în această epocă și să luptăm cu inamicul, dându-ne seama că, așa cum se vede în Apocalipsa 3 și 5, Cristos Însuși este Biruitorul și El vrea să Se reproducă pe Sine în noi.

Cristos le-a spus celor biruitori din Laodicea: Celui ce biruiește, va sta cu Mine pe tronul Meu, așa cum și Eu am biruit și stau cu Tatăl Meu pe tronul Său. Cristos, în a treia etapă a slujbei Sale – etapa intensificării Sale – dorește să Se reproducă pe Sine în fiecare dintre noi care se roagă pentru acest lucru și I se deschide pentru aceasta.

Deși tot poporul Israel a fost răscumpărat, numai doi biruitori – Iosua și Caleb – au primit premiul țării bune (vezi Iosua 14:6-14; 19:49-51).

Există un contrast puternic între cei zece spioni și Iosua și Caleb; cei zece au adus un raport negativ despre țara bună, crezând mai degrabă în ceea ce au văzut (giganții, cetățile mărețe, imposibilitatea de a cuceri țara) decât ceea ce le-a promis Dumnezeu.

S-au măsurat pe ei înșiși cu inamicul, și sinele lor era centrul și criteriul. S-au văzut ca niște lăcuste în fața giganților din țară și au ajuns la concluzia că este imposibil să ia în stăpânire țara.

Dar slavă Domnului, există vorbirea pozitivă a lui Iosua și Caleb, care au spus cu îndrăzneală: Haideți să urcăm și să luăm în posesiune țara, căci suntem în stare să o biruim (Num. 13:30).

Ei au adus un raport pozitiv cu privire la țara bună și au privit la Domnul și s-au încrezut în El că, dacă Iehova este satisfăcut de ei, îi va aduce în țară și le va da această țară în care curge lapte și miere.

Ei au spus: Doar poporul să nu se răzvrătească împotriva lui Iehova și să nu îi fie teamă de oamenii din țară, pentru că aceștia sunt pâinea lor; Iehova este cu ei, așa că nu trebuie să le fie teamă. Iosua și Caleb erau neînfricați; da, existau giganți, dar punctul de referință nu a fost mărimea lor, ci Iehova Însuși.

Astfel Dumnezeu a vorbit cu privire la spionii răzvrătiți și la poporul lui Israel, că toți cei care nu au crezut și L-au încercat pe Dumnezeu și s-au răzvrătit împotriva Sa, toți aceștia vor muri în pustie, iar copiii lor vor intra în țara bună, împreună cu Iosua și Caleb, care au avut un duh diferit.

Ce onoare ca Domnul să rostească un astfel de cuvânt în numele nostru!

Conform celor descrise cu privire la copiii lui Israel în Numeri, nu toți credincioșii în Cristos care au fost răscumpărați prin Cristos vor avea parte de El ca premiu pentru ei înșiși, ca odihnă și satisfacție în epoca bisericii și în epoca împărăției.

Trebuie să luăm acest lucru ca un avertisment și să fim cei care învață de la Iosua și Caleb calea de a intra în țara bună în credință și de a intra în posesiunea ei!

Doamne Isuse, Tu ne-ai promis și Tu dorești ca noi să intrăm în savurarea și posesiunea Cristosului atotinclusiv ca țară bună, ca noi să fim expresia și împărăția Ta pe pământ. Amin, Doamne, este plăcerea Ta să faci acest lucru – fă-o în noi și cu noi! Fă-ne credincioșii normali, biruitorii Tăi, cei care sunt plini de credință în cuvântul Tău și care nu sunt făcători de rău sau răzvrătiți. Îndură-Te de noi și dă-ne harul Tău, astfel încât să nu falimentăm în atingerea țelului chemării Tale, ci să intrăm în savurarea lui Cristos pentru a deveni împărăția și expresia Sa pe pământ astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Warning: don’t Repeat Israel’s History of Failing to Reach the Goal of God’s Calling! (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1) – săptămâna 11 ziua 1 (bazat pe sluba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Dorința lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Savurăm pe Cristos, viața de biserică Tagged With: creșterea în viață, Cristosul atotinclusiv, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, expresia lui Dumnezeu, intrăm în țara bună, istoria lui Israel, o viață curată, Studiul-Cristalizare Numeri, țelul chemării lui Dumnezeu, umplerea cu Duhul, viață de biruitor, Witness Lee

Primary Sidebar

Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (1)

Viața Creștină

Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul… (2024 ITERO din primăvară)

Articole Recente

  • Și Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui. Matei 16:18Trebuie să vedem dușmanul clădirii și care este calea de a zidi biserica
  • Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. 2 Cor. 10:4Biserica trebuie să se roage pentru a aduce împărăția și pentru a supune puterea întunericului a lui Satan
  • În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belșug intrare în Împărăția veșnică a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. 2 Pet. 1:11Stăm în victoria lui Cristos și ne supunem domniei lui Dumnezeu: biserica aduce împărăția
  • Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt. Rom. 14:17Noi, credincioșii, trăim viața împărăției în biserică, trăind în duhul contopit
  • Vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Matei 6:10Împărăția produce biserica și biserica aduce împărăția lui Dumnezeu
  • ...și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui. Îți voi da cheile Împărăției cerurilor...Matei 16:18-19Realitatea împărăției cerurilor este conținutul vieții de biserică de astăzi

Căutați pe site

Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusiv reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii…

Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului…

Copyright © 2025 · eleven40 Pro on Genesis Framework · WordPress · Log in

  • Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (1)
  • Un vas înspre onoare
  • Luptăm lupta bună
  • Ne ostenim asupra Cristosului