Adâncul cheamă adâncul și numai ceea ce vine din adâncul ființei noastre poate atinge adâncul ființei altora; trebuie să ne trimitem rădăcini dedesubt și să aducem roade în sus, trimițându-ne rădăcinile adânc în Cristos în timpul nostru personal și privat cu El și fără să ne expunem rădăcinile, ci având experiențe ascunse și secrete cu Cristos.
Trăirea vieții împărăției nu este doar legată de lucrurile pe care le facem în exterior, ci mai mult, este foarte mult legată de părtășia noastră personală, privată, intimă și spirituală cu Domnul. Împărăția lui Dumnezeu este un domeniu al vieții, domeniul vieții divine și cu toții trebuie să-L lăsăm pe Domnul să crească în noi.
Aceasta înseamnă că trebuie să petrecem mult timp personal cu El și să avem rădăcini adânci și solide în El. Ceea ce caută Dumnezeu nu sunt miracole exterioare și manifestări ale puterii; acestea pot avea loc în epoca următoare, dar în această epocă ceea ce El vrea să obțină este inima noastră, părtășia noastră secretă și ascunsă cu El.
În Vechiul Testament, Ilie a fost o persoană care a fost foarte mult folosită de Dumnezeu și a fost martor, împreună cu poporul Israel, la cum Dumnezeu a trimis foc din cer pentru a arăta că El este adevăratul Dumnezeu.
Totuși, chiar și după o minune atât de mare și o lucrare de putere atât de mare, Ilie s-a temut pentru viața sa și a fugit, ascunzându-se într-o peșteră din munți. Acolo Domnul a venit la el și i s-a revelat. Probabil că Ilie se aștepta ca Dumnezeu să-i arate slava Sa, măreția Sa și cât de minunat este, dar Dumnezeu nu era în vântul puternic, în cutremur sau în foc, ci în vocea mică și blândă.
Acesta este un lucru care ar trebui să ne încurajeze ca și credincioși în Noul Testament: omul nostru firesc se poate aștepta ca Dumnezeu să facă lucruri mărețe pentru noi, dar ceea ce face El este să ne vorbească în interior, în liniște și cu blândețe, pentru ca noi să știm cine este El și pentru ca El să se adauge la noi.
Toți avem ungerea de la Cel Sfânt și fiecare dintre noi Îl cunoaște pe Dumnezeu; nu este nevoie ca alții să vină și să ne învețe, căci îl putem cunoaște subiectiv pe Dumnezeu prin intermediul ungerii. Slavă Domnului!
Poate că vrem să manifestăm în exterior ceea ce Dumnezeu face pentru noi în interior, dar însăși natura lui Dumnezeu în noi este ascunsă și lui Dumnezeu nu-i place ostentația.
Pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul și petrecem timp cu El, ne dăm seama că acest Dumnezeu atotputernic care a creat toate lucrurile este acum Duhul cu duhul nostru care ne unge, vorbindu-ne în locul secret al ființei noastre și adăugându-se nouă puțin câte puțin, zi de zi. Aleluia!
Fie ca noi să învățăm să petrecem mult timp secret și ascuns cu Dumnezeu, astfel încât să-L putem cunoaște nu numai după ceea ce face El pentru noi, ci și mai mult, după ceea ce este El pentru noi în timpul nostru secret, personal și intim cu El.
Adâncul cheamă adâncul: trebuie să prindem rădăcini dedesubt și aducem rod deasupra
Psalmul 42:7a spune: „un val cheamă un alt val” [trad. lit, Adâncul cheamă adâncul]. Aceasta înseamnă că trebuie să petrecem timp personal cu Domnul și să avem rădăcini adânci în El zi de zi, astfel încât, atunci când vorbim cu alții, să avem ceva din El de împărțit în ei.
Doar ceea ce este adânc în ființa noastră din Dumnezeu poate atinge ceea ce este adânc în ființa altora. Când vorbim ceva superficial, nu din adâncul ființei noastre, provenit din timpul petrecut cu Dumnezeu, nu putem niciodată atinge ființa altor oameni.
Alții vor răspunde doar la ceea ce vine din adâncul ființei noastre. Dacă ne exprimăm mânia, ceilalți vor atinge mânia și își vor da seama că suntem furioși din adâncul ființei noastre. Dar dacă petrecem timp cu Domnul și ne punem rădăcini adânc în El, vom putea avea o relație profundă cu El și adâncul cheamă adâncul – atunci când vorbim, ceilalți Îl vor atinge pe Domnul, căci El va curge din adâncul ființei noastre.
Orice lucru care nu este din adâncul ființei noastre nu va ajunge niciodată la adâncul ființei altora. Uneori suntem în adunarea bisericii și cineva împărtășește ceva care poate nu este atât de important, dar atinge adâncul ființei noastre, căci vine din experiența lor profundă cu Domnul.
Dacă nu săpăm adânc, nu-i putem niciodată câștiga pe alții; atunci când Îl atingem pe Domnul din adâncul ființei noastre și ne exersăm să vorbim într-un singur duh cu El, vom atinge adâncimile ființei altora. Când rostim ceva din adâncuri, vom atinge adâncimile altora.
Dar dacă suntem superficiali cu Domnul, am putea fi capabili să rostim ceva din Cuvânt, iar alții pot fi atinși în emoțiile lor și pot chiar plânge sau fi fericiți, dar nimic nu este atins în adâncul ființei lor.
În calitate de credincioși în Cristos care trăiesc viața împărăției, trebuie să prindem rădăcini dedesubt și aducem rod deasupra (vezi Isaia 37:31; comp. cu Fapte 6:7; 12:24; 19:20).
Viața noastră creștină ar trebui să fie o viață în adâncuri, o viață care poate prinde rădăcini dedesubt, în Cristos, astfel încât să putem aduce rod în sus pentru exprimarea Lui. Când cuvântul lui Dumnezeu locuiește în noi din belșug (Coloseni 3:16), locuind în inima noastră, vom putea spune ceva din adâncul ființei noastre pentru a atinge adâncul ființei altora.
Fie ca cuvântul lui Dumnezeu să crească în noi și să se înmulțească printre noi, ca să fie puternic și prevalent. Fie ca noi să ne dăm Domnului pentru a ne ruga și a rămâne în Cuvântul lui Dumnezeu zi de zi, rugându-ne în taină înaintea Domnului și cu Domnul pentru a ne înfige rădăcinile adânc în El.
Isaia 37:31 spune că rămășița va prinde rădăcini dedesubt și va aduce rod deasupra. De multe ori avem o manifestare exterioară a ceea savurăm din Domnul, dar nu există rădăcini dedesubt. O, Doamne!
De multe ori, când vorbim cu alții, avem multă cunoștință, putem fi capabili să expunem adevărul și înțelegem doctrinele, dar lipsește profunzimea. Doar adâncul cheamă adâncul. Numai atunci când ne ocupăm de solul inimii noastre, pentru ca sămânța vieții să crească în noi și să se maturizeze în noi, putem spune altora ceva care să atingă profunzimea ființei lor.
Fie ca noi să învățăm ce înseamnă să-ți prinzi rădăcini în Cristos pentru a-L absorbi în timpul nostru personal, intim și privat cu El. Fie ca noi să fim mai întâi atenți la a prinde rădăcini dedesubt și să nu fim nerăbdători să le arătăm altora sau să le arătăm ceea ce am savurat din Domnul.
Fie ca noi să învățăm să avem o viață ascunsă cu Domnul, astfel încât El să poată lucra în profunzimea ființei noastre și să aibă o modalitate de a se revărsa către alții pentru a atinge profunzimea ființei lor.
Doamne Isuse, nu vrem să fim creștini superficiali, care au multe manifestări exterioare ale faptului de a fi creștini, dar cărora le lipsește profunzimea. Vrem să-Ți permitem să crești în noi pe măsură ce petrecem timp personal, intim și privat cu Tine. Amin, Doamne, întărește timpul nostru personal cu Tine zi de zi. Vrem să Te căutăm în secret, să obținem răspunsuri secrete de la Tine și să-Ți deschidem secretele ființei noastre. O, Doamne, fie ca adâncurile să cheme adâncurile! Lucrează în adâncul ființei noastre. Vrem să învățăm să deschidem adâncurile ființei noastre către Tine, astfel încât Tu să te poți introduce în ele. Salvează-ne de la a fi superficiali. Salvează-ne de a avea doar o viață exterioară, fără profunzime. Crești în noi, Doamne. Vrem să prindem rădăcini dedesubt și să aducem rod deasupra. Venim la Tine, dragă Doamne, și vrem să prindem din nou rădăcini dedesubt. Fie ca noi să ne înrădăcinăm adânc în Cristos, astfel încât să putem absorbi bogățiile lui Cristos și să fim constituiți cu Cristos în adâncul ființei noastre. Amin, Doamne, fie ca Tu să ai o cale să curgi în noi și din noi, astfel încât alții să Te poată primi în adâncul ființei lor!
Să me facem timp să-L absorbim pe Cristos având o viață ascunsă cu El pentru a avea creștere
Când unii creștini aud că doar adâncul cheamă adâncul, s-ar putea descuraja, pentru că s-ar putea să nu știe ce înseamnă asta sau s-ar putea să creadă că nu există mult în adâncul ființei lor.
Fiecare creștin autentic este o persoană care a primit sămânța vieții în solul inimii sale, iar acum această sămânță a vieții crește. Cu toate acestea, adâncimea la care coboară rădăcinile în solul inimii depinde de felul de inimă pe care îl avem.
În Matei 13:3-23, Domnul Isus a spus parabola semănătorului; sămânța este aceeași în calitate, dar solul în care cade sămânța și încearcă să crească diferă.
În calitate de credincioși în Cristos care trăiesc viața împărăției, trebuie să avem o viață ascunsă cu Domnul, astfel încât să putem prinde rădăcini adânc în Cristos și să avem o creștere adecvată în viață.
Am fost plantați în Cristos ca realitatea țării bune, iar acum trebuie să ne acordăm timp să-L absorbim. Mai ales în timpul nostru cu Domnul dimineața, trebuie să ne facem timp să-L absorbim pe Domnul având o viață ascunsă cu El pentru a avea creștere în viață.
Rădăcinile sunt viața ascunsă, iar frunzele sunt viața manifestată; problema cu mulți creștini este că există multă viață aparentă, dar există foarte puțină viață secretă. Cu alte cuvinte, pot exista multe lucrări exterioare, dar există o lipsă de viață ascunsă.
Dacă noi, în calitate de credincioși în Cristos, avem toate experiențele noastre cu Domnul manifestate înaintea altora, atunci toată creșterea noastră este ascendentă și nu există creștere în jos.
Trebuie să ne facem timp să-L absorbim pe Cristos zi de zi, astfel încât să putem avea o viață ascunsă cu El și să avem o creștere în jos în El. Dacă suntem doar frunze, dar nu rădăcină, atunci suntem pe un teren superficial.
Creștinul care își etalează sau își expune toate virtuțile înaintea oamenilor și nu are nimic în profunzimea ființei sale nu are rădăcină. O, Doamne! Un astfel de om nu va putea rezista în ziua încercării și a ispitei (Matei 13:20-21; Luca 8:13).
Fie ca Dumnezeu să lucreze în noi, astfel încât să fim cei care prind rădăcini dedesubt pentru a absorbi bogățiile lui Cristos și a avea o viață ascunsă cu El. Trebuie să ne ocupăm de solul inimii noastre. Inima noastră poate fi de patru feluri: sol superficial cu pietre dedesubt, sol cu spini și buruieni, sol lângă drum sau sol bun pentru ca sămânța să crească corespunzător.
Trebuie să avem o viață ascunsă cu Domnul și să ne facem timp să-L absorbim pe Cristos în secret, astfel încât să putem pune rădăcini adânc în El pentru a-L absorbi. Când facem acest lucru, vom avea rădăcini adânci în Cristos și, când va veni încercarea, vom crește și ne vom coace în loc să fim arși de soarele arzător.
Viața în care Dumnezeu se desfătează este o viață care va fi durabilă și neschimbată, o viață care rezistă testului.
Poate că avem o încolțire rapidă a vieții divine în noi, dar când vine persecuția sau când sosesc încercările, în loc să avem o creștere accelerată, aceasta poate deveni o lovitură fatală pentru creștere. O, Doamne!
Dacă nu există adâncime de pământ, dar există pietre sub pământ, cum poate Domnul să crească în noi? Poate că avem multe lucrări și creștere exterioară, dar cum rămâne cu viața noastră ascunsă cu Domnul, în care ne înfigem rădăcinile adânc în El?
Isaia 53:2 spune că Domnul Isus a fost ca o plantă fragedă care crește într-un loc sterp, uscat, dar, așa cum vedem în trăirea Lui din Evanghelii, El Și-a trimis rădăcinile în viața Sa ascunsă cu Tatăl pentru a crește cum se cuvine înaintea Lui. El nu a tras sursa din mediu, deoarece rădăcinile Sale s-au coborât în Tatăl, luându-L pe Tatăl ca sursă a Sa.
În Ieremia 17:7-8 vedem că cei care se încred în Domnul sunt ca niște pomi sădiți lângă apă, ale căror rădăcini ies la pârâu. Ei nu se tem când vine căldura sau în anul secetei, căci au rădăcini adânci.
Fie ca noi să fim astfel de oameni. Fie ca noi să creștem în viață zi de zi, având rădăcini adânci în Cristos și o viață ascunsă cu El, ca să putem avea creșterea lui Dumnezeu.
Uneori, în viața de biserică, vedem sau auzim despre cineva care a fost mult folosit de Domnul și care a căzut brusc sau a părăsit viața de biserică; putem crede că acest lucru s-a întâmplat atât de brusc, dar dacă suntem înaintea Domnului, ne dăm seama de lipsa rădăcinilor.
Nimic nu se întâmplă brusc sau accidental; există o lipsă de rădăcini care în cele din urmă duce la o mare cădere. Fie ca noi să luăm acest lucru în serios și să fim înaintea Domnului cu privire la solul inimii noastre.
Fie ca noi să-I permitem Domnului să strălucească asupra oricăror păcate ascunse, egoism, dorințe personale și autocompătimire. Toate acestea sunt în noi și sufocă creșterea lui Cristos în noi.
Fie ca noi să cooperăm cu Domnul zi de zi, trăind o viață ascunsă cu El, ca să ne putem înfige rădăcini adânc în El.
Domnul a spus că suntem lumina lumii, o cetate așezată pe un munte care nu poate fi ascunsă (Matei 5:14). Aceasta înseamnă să fii creștin deschis, nu în ascuns. Totuși, El a spus și că ar trebui să intrăm în camera noastră și să ne rugăm, căci Tatăl vede în ascuns și ne va răsplăti în ascuns (6:6).
Pe de o parte, trebuie să ieșim direct în lume și să facem o mărturisire publică că suntem creștini care Îl iubesc pe Domnul. Pe de altă parte, nu trebuie să ne etalăm virtuțile creștine și experiențele noastre cu Cristos înaintea oamenilor, ci să trăim o viață ascunsă cu Domnul, pentru a putea avea rădăcini adânci în El.
Dacă toată viața noastră spirituală este expusă, nu avem nicio rădăcină; dacă toate experiențele noastre sunt manifestate, creșterea noastră este doar în sus, fără rădăcină în jos. O, Doamne!
Cât de mult trebuie să fim înaintea Domnului în legătură cu acest lucru și să ne deschidem către El, spunându-I:
Doamne Isuse, vrem să ne facem timp să Te absorbim și să ne trimitem rădăcinile adânc în Tine. Îți mulțumim că ne-ai sădit în Cristos ca realitate a țării bune, pentru ca noi să absorbim toate bogățiile lui Cristos. Amin, Doamne, vrem să avem o viață ascunsă cu Tine, ca să putem avea rădăcini adânci, chiar multe rădăcini, în Tine. Salvează-ne de la a ne etala virtuțile creștine înaintea altora sau de a face o paradă din ceea ce savurăm și experimentăm din Cristos. Fie ca să avem multă viață înaintea Ta în secret, pentru a ne trimite rădăcinile în Cristos. Amin, Doamne, fie ca să existe multă creștere în jos în ființa noastră! Întărește-ne în omul nostru interior, astfel încât Cristos să-Și poată face domiciliul adânc în inima noastră! Amin, Doamne Isuse, introdu-Te în adâncul ființei noastre. Fie ca să prețuim timpul nostru secret, ascuns, personal cu Tine. Strălucește asupra noastră, Doamne, și expune orice pietre din adâncul pământului inimii noastre. Expune orice păcate ascunse, egoism, dorințe personale și autocompătimire. Vrem să ne ocupăm de solul inimii noastre, ca Tu să poți crește în noi. Amin, Doamne, fie ca să trimitem rădăcini dedesubt și să avem creștere în sus!