Dorința lui Dumnezeu

Un nazireu este un om conform inimii lui Dumnezeu și unul care fuge de pofte ca să Îl urmărească pe Cristos

01/07/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Samuel era un nazireu, un om conform inimii lui Dumnezeu, pentru că inima lui Dumnezeu a fost reprodusă în el; Samson, pe de altă parte, a fost un exemplu negativ a ceea ce înseamnă a fi un nazireu.

Dorința lui Dumnezeu este ca tot poporul Său să fie nazirei, cei care văd dorința inimii Sale și sunt uniți cu El în Cuvântul Său pentru a îndeplini ceea ce este în inima Sa.

Există un contrast în Scripturi dintre acești doi nazirei – Samuel și Samson. Samuel este un model pozitiv al unui nazireu credincios, un om potrivit inimii lui Dumnezeu, în timp ce Samson a trăit după poftele lui.

Atât mama lui Samuel cât și mama lui Samson și-au consacrat propriul fiu Domnului chiar înainte de a se naște, și ei erau adevărați nazirei; cu toate acestea, ținea de fiecare dintre ei cât de mult erau una cu Domnul conform cuvântului Său.

Dumnezeu a motivat-o pe Ana să se roage pentru un fiu, iar nevoia Domnului de a avea un nazireu a fost satisfăcută de faptul ca Ana să aibă un fiu; ea nu numai că a obținut un fiu, dar ea l-a dat pe acest fiu Domnului pentru ca El să îl folosească în templu.

Mișcarea lui Dumnezeu cu răspunsul Său la rugăciunea Anei era să producă un nazireu care să fie absolut pentru împlinirea dorinței lui Dumnezeu. Când Samuel a început să slujească Domnului, el era un băiețel, dar el avea vorbirea și revelația lui Dumnezeu, el s-a oferit voluntar serviciului Domnului, și el a fost un om potrivit inimii lui Dumnezeu.

Samuel a fost una cu Dumnezeu pe pământ, iar când a slujit, el a fost Dumnezeu în acțiune, reprezentantul lui Dumnezeu din ceruri pentru a domni peste poporul Său pe pământ.

El a slujit ca un nazireu consacrat lui Dumnezeu în mod absolut pentru împlinirea de către Dumnezeu a economiei Sale, un voluntar care să înlocuiască orice servitor oficial și formal al lui Dumnezeu.

El a slujit ca preot plăcut lui Dumnezeu pentru a înlocui preoția degradată și învechită; el L-a onorat pe Dumnezeu prin serviciul său pentru Dumnezeu ca preot.

De asemenea, Samuel a slujit lui Dumnezeu și poporului Său ca profet; el a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu într-o perioadă când cuvântul lui Iehova era rar și viziunile nu erau răspândite. Pentru că era un om potrivit inimii lui Dumnezeu, Samuel iubea să petreacă timp cu Dumnezeu și avea vorbirea lui Dumnezeu pentru poporul Său.

Samuel a slujit, de asemenea, ca judecător în realitatea regalității, pentru a înlocui judecata poporului executată de vechea preoție.

În cele din urmă și mai presus de toate, Samuel a slujit ca un om al rugăciunii; el s-a rugat ca aleșii lui Dumnezeu să fie păstrați în calea lui Dumnezeu, astfel încât dorința și voia lui Dumnezeu să se poată împlini.

Samuel a fost un model pentru noi toți; el a fost modelul unui nazireu credincios, un om potrivit inimii lui Dumnezeu, unul care era pe deplin una cu Dumnezeu.

Un nazireu este un om conform inimii lui Dumnezeu care se îngrijește de interesul și împărăția Sa pe pământ

Samuel a fost un om potrivit inimii lui Dumnezeu; inima lui Dumnezeu a fost duplicată în el, iar el era pur și nepărtinitor.

El știa că în Dumnezeu exista o dorință pentru o împărăție; Dumnezeu a vrut ca împărăția Sa să fie adusă, dar nu prin Samuel, ci prin David, așa că Samuel a fost una cu Dumnezeu pentru asta.

Dacă am fi fost noi, am fi vrut să Îl ajutăm pe Dumnezeu să aducă împărăția, dar Samuel a fost pur și nepărtinitor, și nu a căutat niciodată să obțină ceva pentru sine.

Samuel nu avea inimă pentru altceva în afară de Dumnezeu și aleșii Săi; el și-a dat seama că Dumnezeu iubea Israelul, iar inima plină de dragoste a lui Dumnezeu pentru poporul Său a fost duplicată în el.

Acesta este genul de persoană care ar trebui să fim; ar trebui să fim un nazireu potrivit inimii lui Dumnezeu, având inima lui Dumnezeu duplicată în noi și având o inimă pură și unică înaintea lui Dumnezeu (vezi Mat. 5:8; 6:22-23; 2 Tim. 2:22).

Întreaga ființă și persoană a lui Samuel – nu numai ceea ce făcea, trăia și lucra – era în totalitate conform lui Dumnezeu; ființa sa și inima lui Dumnezeu erau una, așa că el a fost Dumnezeul care acționa pe pământ. Trebuie să-I cerem Domnului cu toată sinceritatea:

Doamne, fie ca inima noastră să fie un duplicat al inimii Tale. Fă-ne pe deplin una cu Tine în întreaga noastră ființă și persoană. Fie ca ceea ce facem, trăim, lucrăm și suntem să fie potrivite lui Dumnezeu: inima Ta să fie reprodusă în inima noastră, și fie ca noi să fim Dumnezeul care acționează pe acest pământ ca o parte a armatei Tale corporative a nazireilor!

Mintea lui Dumnezeu a fost gândirea lui Samuel; el nu a avut nici un alt gând sau considerație. Pentru că Samuel era un om după inima lui Dumnezeu, el se îngrijea numai de interesul lui Dumnezeu și de poporul Său; în același timp nu era egoist și niciodată nu a căutat să câștige ceva pentru el însuși.

Când inima lui Dumnezeu devine inima noastră și nu căutăm nimic pentru sine, ci numai interesul lui Dumnezeu și al poporului Său, vom fi puri în inimă pentru a căuta doar interesul lui Dumnezeu și binele poporului Său (vezi Mat. 16:24; Luca 9:23; 25).

Samuel nu avea inimă pentru altceva decât inima lui Dumnezeu și aleșii Săi; inima sa era o reflectare a inimii lui Dumnezeu, iar viața și lucrarea sa erau pentru împlinirea a ceea ce era în inima lui Dumnezeu.

Pentru că Samuel era un astfel de om, un om potrivit inimii lui Dumnezeu, un om care se îngrijea de interesul și de împărăția Sa pe pământ, el nu avea nici un gând să construiască o împărăție pentru descendenții săi.

Când fiii săi nu l-au urmat în judecarea poporului lui Israel în dreptate, a fost deschis ca Dumnezeu să facă alte aranjamente.

Pentru că Samuel avea o inimă pentru Dumnezeu și interesul Său pe pământ, a fost ușor ca Dumnezeu să aducă împărăția prin el; prin urmare, Samuel a fost cel care a schimbat epoca. Trebuie să Îi spunem lui Dumnezeu:

Doamne Isuse, fă-ne ca cei care sunt una cu Tine ca să schimbi această epocă! Fie ca inima noastră să fie o reflectare a inimii Tale în orice lucru. Mântuiește-te de orice căutare pentru sine; fie ca singura noastră căutare să fie după Tine, împărăția Ta și poporul Tău. Amin, Doamne, câștigă-ne ca nazireii de astăzi care sunt conform cu inima lui Dumnezeu, care se îngrijesc de interesul și împărăția Sa pe pământ!

Deși nu a fost ușor pentru Samuel să Îl stea pentru Dumnezeu în special în mediul său, el s-a îngrijit de interesul lui Dumnezeu și a schimbat epoca. Prin el, Dumnezeu a schimbat epoca din epoca judecătorilor în epoca împărăției, și acest lucru a avut loc deoarece Samuel era un nazireu, un om potrivit inimii lui Dumnezeu care se îngrijea de interesul și împărăția lui Dumnezeu pe pământ.

Potrivit Vechiului Testament, Samuel a fost pus în rând cu Moise în faptul de a fi pentru Dumnezeu și pentru interesul lui Dumnezeu (vezi Ier. 15:1).

Fie ca noi să fim astfel de oameni. Să fim sinceri cu Domnul și să Îi spunem:

Doamne, chiar dacă nu este ușor pentru noi să Te susținem în mediul nostru, totuși ne pasă de interesul Tău și dorim să fim oameni după inima lui Dumnezeu, cei care schimbă epoca. Ne dăruim pe noi înșine Ție, Doamne, ca să fim voluntarii Tăi de astăzi, cei care sunt una cu Tine pentru îndeplinirea scopului și a economiei Tale pe pământ!

Să fim conștienți de tacticile inamicului și să fugim de poftele tinereții pentru a-L urmări pe Cristos cu sfinții

Un alt nazireu din Vechiul Testament este Samson; el a fost consacrat lui Dumnezeu din pântecele mamei sale și avea o mare putere, dar el a fost un exemplu negativ de nazireu (Jud. 13:3-5; 1 Cor. 10:6).

Samson nu și-a prețuit jurământul de nazireu; el nu l-a luat în considerare. Trebuie să prețuim jurământul de nazirei, să-l luăm în considerare, să-l înnobilăm, și trebuie să păstrăm acest jurământ înaintea ochilor noștri în toate zilele vieții noastre.

Jurământul nostru de nazirei nu este doar o provocare temporară. Originea lui Samson a fost un miracol inițiat de apariția îngerului lui Iehova mamei sale (Jud. 13:3) și a fost sfințit în pântecele mamei sale pentru a fi un nazireu (v. 3, 5).

Pe măsură ce a crescut, Samson a fost curat și pur potrivit rânduielii lui Dumnezeu, iar când și-a început slujba, el a fost întărit de Duhul lui Dumnezeu ca Duhul Sfânt, economic (v. 25; 14:5-6, 19).

El s-a mișcat în Duhul de putere, dar nu avea Duhul vieții; el a fost puternic, dar cu el nu putem vedea nimic din viață.

El a avut Duhul lui Dumnezeu care a venit peste el să-l întărească pentru a învinge inamicul, dar nu vedem ca el să Îl fi contactat pe Dumnezeu sau să fi rămas în cuvântul Său. Mai degrabă, Samson a falimentat în faptul că nu L-a contactat pe Dumnezeu și mai ales a falimentat în complacerea în poftele cărnii (Jud. 14:1).

El nu era autentic în căutarea unei neveste; mai degrabă, contactul lui cu femeile era pentru a-și satisface poftele (v 1-3, 10-17; 16:1-20). Deoarece el a dat frâu liber poftelor sale atunci când contacta femeile, inamicul a folosit această slăbiciune pentru a-i înlătura jurământul de nazireu.

În Judecători 16, vedem că, atunci când era cu Delila, ea continua să îi preseze zilnic până când l-a epuizat.

Satan nu ne ia jurământul de nazireu dintr-o dată, cu o lovitură puternică; mai degrabă, el încearcă treptat să ne epuizeze, dezbrăcându-ne de consacrarea noastră și de dragostea noastră față de Domnul (vezi Dan. 7:25).

Delila l-a epuizat atât de mult cu cererea ei de a-i cunoaște sursa puterii încât sufletul său a obosit până la moarte și i-a spus secretul său.

Treptat, Satan vrea să ne epuizeze, înlăturându-ne de consacrarea noastră, până nu ne mai amintim jurământul nostru de nazireu.

Deși Samson a fost întărit de Dumnezeu, a fost vătămat până la maxim datorită complacerii în pofta sa. În cele din urmă, Iehova l-a părăsit și a avut la un sfârșit mizerabil, pentru că nu știa cum să își stăpânească pofta cărnii. O, Doamne Isuse!

Fie ca să fim conștienți de tacticile inamicului și să fim oameni după inima lui Dumnezeu, cei care Îl caută și Îl urmăresc! Iar atunci când vin poftele cărnii, să nu ne luptăm cu ele – mai degrabă să fugim de poftele cărnii și să-L urmărim pe Cristos împreună cu cei care Îi cheamă numele dintr-o inimă pură (2 Tim. 2:22).

Trebuie să ne dăm seama că, indiferent cât de mult Îl iubim pe Domnul, noi încă trebuie să fugim de poftele tinereții și să-L urmărim împreună cu companionii din viața de biserică.

Din povestea lui Samson trebuie să ne dăm seama că un nazireu nu are nevoie de Duhul lui Dumnezeu să vină peste el (așa cum s-a întâmplat cu Samson, Jud. 14:6, 19), ci trebuie să fim un om potrivit inimii lui Dumnezeu, adică trebuie să avem o inimă care să reflecte inima lui Dumnezeu.

Nu trebuie să-i permitem dușmanului să ne epuizeze consacrarea noastră față de Domnul. Dacă simțim că acest lucru are loc, trebuie să mergem la Domnul și să ne separăm din nou înspre El, spunându-I:

Doamne Isuse, vrem să avem o nouă consacrare înspre Tine acum și în fiecare zi! Ne separăm înspre Tine să fim un om potrivit inimii lui Dumnezeu, un om al cărui inimă este o reflectare a inimii lui Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să fugim de poftele tinereții și să Te urmărim ca dreptate, credință, dragoste și pace împreună cu cei care cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură! Da, Doamne, păstrează-ne consacrarea proaspătă și nouă în fiecare zi și menține-ne în a te urmări atât personal cât și corporativ cu companionii noștri din viața de biserică!

Acest articol este o traducere în limba română pentru, A Nazarite is a Man According to God’s Heart and one who Flees Lusts to Pursue Christ (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1) – săptămâna 5 ziua 6.

Să fim nazireii credincioși care slujesc ca preoți, profeți și oameni ai rugăciunii

29/06/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În scripturi există un contrast între doi nazirei: Samuel și Samson; Samuel este un model pozitiv al unui nazireu credincios, unul care a slujit lui Dumnezeu și poporului Său ca nazireu, profet, preot, judecător și om al rugăciunii.

Mama sa, Ana, a trăit în timpul preotului Eli, iar preoția era degradată și în declin; în acele zile cuvântul Domnului era mai rar.

Ana era disperată să aibă un copil, pentru că cealaltă soție a soțului ei avea mulți copii, iar Ana nu avea niciunul. În același timp, Dumnezeu avea o nevoie: El avea nevoie de un nazireu în acea epocă prin care să Se poată mișca și cu care să poată schimba epoca.

Așa că Ana era disperată și, când a mers o dată la templu, s-a rugat foarte mult din disperare înaintea Domnului; ea era în templu și se ruga în interior, dar buzele ei se mișcau fără să scoată nici un sunet.

Când Eli, preotul, a văzut-o, s-a gândit că era beată și i-a spus-o. Percepția lui spirituală l-a părăsit complet de-a lungul timpului și nu putea să discearnă adevărata nevoie și situație a acestei persoane.

Dar ea a răspuns că și-a turnat sufletul înaintea lui Iehova și de aceea părea să fie beată.

Asta vrea Domnul – El ne vrea ca să ne vărsăm sufletul înaintea Lui, iar El va câștiga în noi ceea ce urmărește.

Ana își vărsa sufletul, și nevoia ei a răspuns nevoii lui Dumnezeu; ea nu s-a rugat doar pentru un fiu, ci s-a rugat ca, dacă Dumnezeu îi va da un fiu, ea îl va consacra lui Dumnezeu pentru serviciul Său.

Cumva, în disperarea și nevoia ei, ea a atins nevoia lui Dumnezeu, iar rugăciunea ei a fost o exprimare a dorinței lui Dumnezeu, căci Dumnezeu dorea să câștige un nazireu, iar ea dorea să obțină un fiu.

Dumnezeu dorește să câștige mulți nazirei, mulți care se consacrează pe ei înșiși lui Dumnezeu, fiind puși deoparte pentru El în sfințenie, cei care nu savurează plăcerile lumești, ci Îl savurează pe Dumnezeu, cei care sunt absolut supuși lui Dumnezeu și autorității Sale, așa încât aceștia să I se potrivească în mișcarea Sa.

Rugăciunea Anei în disperare corespundea nevoii lui Dumnezeu, așa că Dumnezeu i-a dat un fiu, iar ea l-a dăruit Domnului; acesta a fost modul în care Samuel a fost dăruit lui Dumnezeu și a devenit nazireu încă de la nașterea sa.

După aceea, Dumnezeu i-a dat Anei mai mulți fii și fiice – El S-a îngrijit de nevoia ei, așa cum și ea s-a îngrijit de nevoia Lui.

Fie ca Domnul să ne facă asemenea persoane care se îngrijesc de nevoia lui Dumnezeu și chiar și atunci când avem o nevoie umană, cei care își revarsă sufletul înaintea lui Dumnezeu și se roagă ca nevoia noastră să fie împlinită pentru ca nevoia Sa să fie împlinită.

Să fim nazireii credincioși care slujesc ca preoți, profeți și oameni ai rugăciunii

Samuel este un model pozitiv al unui nazireu credincios (vezi 1 Sam. 1:11, 28; 2:28, 35; 3:20; 7:15). El a fost un levit prin naștere și un nazireu prin consacrare și a slujit lui Dumnezeu și poporului Său ca nazireu credincios.

Mama sa, Ana, a rostit o rugăciune care a fost un ecou, o vorbire din dorința inimii lui Dumnezeu; ea a cooperat cu Dumnezeu pentru îndeplinirea economiei Sale. Rugăciunea Anei a fost o cooperare umană cu mișcarea divină pentru îndeplinirea economiei eterne a lui Dumnezeu.

Dumnezeu a fost în stare să o motiveze pe Ana ca pe o persoană care era una cu El pe linia vieții și prin ea a putut câștiga un nazireu, Samuel.

Atâta timp cât Dumnezeu poate câștiga oameni care sunt pe linia vieții și cooperează cu El în rugăciune, El are o cale pe pământ. Fie ca Domnul să ne facă oameni ai rugăciunii, cei care rostesc rugăciuni pentru îndeplinirea economiei Sale și aduc economia și împărăția Sa pe acest pământ.

Rugăciunea Anei indică faptul că mișcarea lui Dumnezeu cu răspunsul Său la rugăciunea Anei (1 Sam. 1:10-17) a fost să producă un nazireu, care era absolut pentru îndeplinirea dorinței lui Dumnezeu.

Dumnezeu a răspuns rugăciunii Anei prin faptul că i l-a dat pe Samuel, un nazireu care a fost absolut pentru împlinirea dorinței lui Dumnezeu.

Dumnezeu dorește să te câștige pe tine și pe mine ca nazirei care sunt consacrați lui Dumnezeu în mod absolut, care Îl iau pe Dumnezeu ca și Cap, considerându-L ca fiind Soțul nostru, și cei care nu au nici un interes în savurarea plăcerilor lumești.

Fie ca noi să învățăm să ne rugăm înaintea Domnului că El să ne facă nazireii credincioși de astăzi care sunt absoluți pentru împlinirea dorinței Sale.

Fie ca să învățăm să ne vărsăm inima înaintea Lui, vărsându-ne sufletul înaintea lui Dumnezeu, așa încât nevoia noastră să răspundă și să se potrivească nevoii Sale, iar nevoia Sa să fie exprimată în rugăciunea noastră, pentru ca Dumnezeu să câștige ceea ce urmărește și în același timp nevoia noastră să fie îndeplinită.

În mijlocul haosului și a degradării din creștinismul de astăzi, Dumnezeu dorește ca unii să rămână pe linia vieții pentru ca El să Își îndeplinească scopul.

Cei care sunt pe linia vieții Îl vor aduce pe Cristos pentru savurarea poporului lui Dumnezeu, ca Dumnezeu să aibă împărăția Sa pe pământ, care este biserica în calitate de Trup al lui Cristos (Mat. 16:18-19; Rom. 14:17; Efes. 1:22b-23), organismul Dumnezeului Triunic.

Fie ca noi să fim nazireii credincioși de astăzi, cei care sunt absoluți pentru împlinirea dorinței lui Dumnezeu pe pământ, și fie ca rugăciunea noastră să fie un ecou, o rostire a dorinței inimii lui Dumnezeu de a-Și câștiga nazireii prin care El să se poată mișca.

Fie ca noi să-I oferim lui Dumnezeu cooperarea umană de care are nevoie pentru ca mișcarea Sa divină să poată fi îndeplinită pe pământ.

Amin, fie ca să-L luăm pe Dumnezeu ca și Cap al nostru, considerându-l ca Soțul nostru unic, și să nu avem nici un interes în savurarea plăcerilor lumești, ci să Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim absolut sub calitatea Sa de Cap.

Doamne Isuse, vrem să fim nazireii credincioși de astăzi care sunt absoluți pentru împlinirea dorinței lui Dumnezeu pe pământ. Fie ca rugăciunea noastră să coopereze cu mișcarea Ta și fie ca Tu să câștigi cooperarea umană în noi pentru ca mișcarea Ta să înainteze pe pământ. Amin, Doamne Isuse, menține-ne pe linia vieții, astfel încât Cristos să poată fi adus pentru savurarea poporului lui Dumnezeu, astfel încât Dumnezeu să poată avea împărăția Sa, care este biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Doamne, ne consacrăm Ție. Fă-ne oameni ai rugăciunii, cei care emit rugăciuni pentru a împlini economia Ta și pentru a aduce economia și împărăția Ta pe acest pământ!

Samuel a slujit ca nazireu, preot, profet, judecător și om al rugăciunii

Samuel a fost una cu Dumnezeu pe pământ; chiar de la o vârstă fragedă, când Dumnezeu i-a apărut pe timp de noapte, el era dispus să asculte vocea lui Dumnezeu și să primească cuvântul Lui, și el a fost credincios ca nazireu față de Dumnezeu (vezi 1 Sam. 7:3).

Samuel a început să slujească în calitate de Dumnezeu în acțiune, reprezentantul lui Dumnezeu din cer pentru a guverna peste poporul Său pe pământ; el era Dumnezeu în funcție – el era atât de una cu Dumnezeu încât L-a reprezentat pe Dumnezeu pe pământ.

Dumnezeu dorește să câștige nazireii credincioși de astăzi care Îl reprezintă pe pământ; aceștia devin la fel ca Dumnezeu în viață, în natură, în expresie și în funcție, dar nu în Dumnezeire, și Îl reprezintă pe Dumnezeu și sunt Dumnezeul care acționează pe pământ.

În rânduirea lui Dumnezeu, Samuel a fost un nou preot și un profet, a cărui vorbire a schimbat epoca; el a schimbat epoca nu prin revoluție, ci prin revelație divină, pentru a introduce regalitatea.

Samuel a slujit în patru poziții sau patru funcții: el a slujit ca un nazireu, un preot, un profet, un judecător și un om al rugăciunii.

Mai întâi, Samuel a slujit ca un nazireu consacrat lui Dumnezeu în mod absolut pentru împlinirea de către Dumnezeu a economiei Sale; el a fost un voluntar pentru a înlocui servitorii oficiali și formali ai lui Dumnezeu (1 Sam. 1:11, 28). Preoția din timpul lui era în declin, iar Dumnezeu avea nevoie de voluntari.

Astăzi Dumnezeu caută voluntari, nazireii credincioși care sunt consacrați lui Dumnezeu absolut pentru împlinirea economiei Sale. Aceștia nu au un titlu sau o poziție specială, ci slujesc lui Dumnezeu după viziunea pe care El le-o arată în Cuvântul Său.

În al doilea rând, Samuel a slujit ca un preot care L-a onorat și I-a plăcut lui Dumnezeu pentru a înlocui preoția învechită și degradată (1 Samuel 2:30, 35; cf. Judecători 9:9, 13; Deut. 34:7).

El nu era preot prin naștere, dar Dumnezeu l-a ridicat în mod special; el nu s-a răzvrătit împotriva casei lui Aaron, nici nu a uzurpat nimic din casa lui Aaron, ci a fost perfectat și zidit în capacitatea sa de către Dumnezeu pentru a fi cel ce schimbă epoca.

Dumnezeu l-a folosit pe Samuel pentru a schimba epoca nu prin revoltă, ci prin calea revelației divine; el a avut vorbirea și revelația lui Dumnezeu și a fost un om după inima lui Dumnezeu, nefăcând nimic în spirit de răzvrătire, ci fiind întotdeauna una cu Dumnezeu.

Domnul dorește să obțină astfel de oameni astăzi, nazireii credincioși care sunt preoți ridicați de către Dumnezeu, aceia care nu se răzvrătesc, ci au revelația lui Dumnezeu, cunosc inima lui Dumnezeu și fac totul potrivit dorinței inimii lui Dumnezeu de a schimba această epocă.

În al treilea rând, Samuel a slujit ca profet vorbind cuvântul lui Dumnezeu atunci când cuvântul lui Iehova era rar și viziunile nu erau răspândite (1 Sam. 3:1-10, 19-21).

Pe de o parte, trebuie să primim revelație de la Dumnezeu și, pe de altă parte, trebuie să fim una cu Domnul pentru a vorbi Cuvântul lui Dumnezeu. Mulțumim Domnului pentru îndurarea Sa în recâștigarea Sa; astăzi avem Cuvântul Său într-un mod proaspăt, Cuvântul Său nu este rar, iar viziunile sunt răspândite – aceasta este îndurarea Domnului față de noi.

Trebuie să rămânem în îndurarea Domnului și să fim voluntari pentru a fi nazireii credincioși de astăzi. Pur și simplu trebuie să-I spunem Domnului așa cum a făcut-o micul Samuel: Vorbește, Doamne, căci slujitorul Tău ascultă.

În al patrulea rând, Samuel a slujit ca judecător în realitatea regalității, pentru a înlocui judecarea poporului prin preoția învechită (1 Sam. 7:15-17). El a fost judecător în Israel, deoarece el L-a reprezentat pe Dumnezeu în mijlocul poporului Său, iar poporul a considerat judecata sa ca și cuvânt al lui Dumnezeu.

În al cincilea rând, Samuel a slujit ca un om al rugăciunii, rugându-se pentru aleșii lui Dumnezeu ca ei să fie păstrați în calea lui Dumnezeu, pentru ca dorința lui Dumnezeu și voia Sa să poată fi împlinită în ei (1 Sam. 8:6; 12:20-25; 15:11).

El a considerat ca fiind păcat înaintea lui Dumnezeu faptul de a nu se ruga pentru poporul Său. Fie ca noi să nu păcătuim împotriva lui Dumnezeu prin a nu ne ruga unii pentru alții, pentru poporul Său; fie ca noi să fim oameni ai rugăciunii.

Doamne Isuse, fă-ne nazireii credincioși de astăzi, aceia a căror vorbire și lucrare să schimbe epoca prin revelația divină! Amin, Doamne Isuse, vrem să fim voluntarii de care ai nevoie astăzi, cei care sunt absolut consacrați lui Dumnezeu pentru împlinirea de către Dumnezeu a economiei Sale. Fie ca noi să fim preoții onorabili și plăcuți lui Dumnezeu care umblă în prospețimea vieții și în noutatea duhului pentru a-L administra pe Dumnezeu omului. Fie ca să rămânem în îndurarea Ta în viața de biserică, să savurăm vorbirea Ta proaspătă și să fim umpluți cu revelația Ta divină, și să putem vorbi Cuvântul Tău poporului lui Dumnezeu. Doamne, fă-ne oameni ai rugăciunii, cei care consideră că este un păcat să nu se roage pentru poporul lui Dumnezeu. Fie ca noi să fim cei care sunt una cu Tine rugându-ne pentru ca aleșii lui Dumnezeu ca ei să fie păstrați în calea lui Dumnezeu, așa încât dorința lui Dumnezeu a voii Sale în ei să se poată împlini!

Acest articol este o traducere în limba română pentru, Being the Faithful Nazarites who Minister as Priests, Prophets, and Men of Prayer (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1).

Nazireii sunt sfințiți în mod absolut înspre Dumnezeu și se abțin de la savurarea pământească

25/06/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Dumnezeu dorește ca tot poporul Său să fie nazirei, aceia care sunt sfințiți și separați în mod absolut înspre Dumnezeu; aceștia nu sunt pentru nimic altceva decât Dumnezeu și se abțin de la savurarea sau plăcerea pământească, deoarece sunt pentru satisfacția lui Dumnezeu.

Cine poate fi asemenea persoane? Cine poate fi absolut pentru Dumnezeu, căutând nimic altceva decât plăcerea și savurarea lui Dumnezeu fiind separat înspre Dumnezeu? Doar Domnul Isus poate; în rasa umană și de-a lungul tuturor epocilor, unicul Nazireu este Domnul Isus.

Toți adevărații nazirei Îl iau pe Cristos ca persoana și viața lor și Îi permit lui Cristos să trăiască în ei. Un nazireu este un tip reprezentativ al lui Cristos în trăirea Sa absolută pentru Dumnezeu în umanitatea Sa; un astfel de Om, un asemenea Cristos este acum în duhul nostru contopit și Îl putem lua ca totul al nostru pentru a-I permite să trăiască în noi viața unui nazireu.

Trebuie să învățăm pe Cristos într-un mod subiectiv și experimental potrivit condiției reale a vieții lui Isus așa cum este consemnată în Evanghelii.

Pe de o parte, Cristos ca adevăratul Nazireu este în duhul nostru și, pe de altă parte, trăirea Sa și lucrarea Sa pe pământ au fost un model consemnat în Biblie ca noi să citim, să savurăm, din care să ne împărtășim, și care să imităm permițându-I lui Cristos să trăiască în noi.

Trebuie să trăim viața unui nazireu, mâncându-L pe Isus; atunci când Îl mâncăm, trăim datorită Lui, așa cum El L-a savurat de Tatăl și a trăit datorită Tatălui (Ioan 6:57).

Dar dacă încercăm doar să facem un jurământ și să facem tot ce ne stă în putință ca să îl păstrăm, vom eșua, și o vom face într-un mod lamentabil. Numai Domnul poate fi un Nazireu și numai fiind una cu El putem fi de asemenea nazireii de astăzi, cei care sunt sfințiți și separați în mod absolut înspre Dumnezeu, cei care nu au nici o savurare și plăcere pământească, ci care Îl iau pe Dumnezeu ca savurarea lor.

La fel ca Domnul Isus, trebuie să “mâncăm unt și miere” toate zilele vieții noastre, până când vom fi în stare să alegem binele și să respingem răul (Isaia 7:14-15).

Trebuie să Îl savurăm de Domnul ca cel mai bogat har și cea mai dulce dragoste și vom fi capabili să alegem voia bună și perfectă a lui Dumnezeu și să respingem orice vine de la cel rău.

Este foarte interesant să citim și să observăm viața Domnului: El nu S-a comportat potrivit simțămintelor, concepției sau opiniei Sale, El nu a făcut lucruri nici nu a mers în anumite locuri doar pentru că era lucrul corect de făcut; mai degrabă, El a făcut totul conform Tatălui , în părtășie cu Tatăl și în unitate cu Tatăl.

Motivul pentru care putem alege voia lui Dumnezeu (care s-ar putea să nu fie ușoară sau plăcută pentru noi) este să Îl savurăm de Domnul ca cel mai bogat har și cea mai dulce dragoste.

Dumnezeu dorește ca tot poporul Său să fie nazirei sfințiți și separați în mod absolut înspre Dumnezeu

Dumnezeu nu dorește să câștige un grup de oameni speciali, “forțe speciale”, “elita”, care sunt puternici și curajoși și pot face orice pentru El; El vrea să câștige nazirei.

Dumnezeu dorește ca tot poporul Său să fie sfințit și separat în mod absolut către Dumnezeu și, în cele din urmă, înspre Dumnezeu. El dorește un grup de oameni care să nu fie pentru nimic altceva decât pentru Dumnezeu, să nu se îngrijească de nimic altceva decât de satisfacția Sa – mărturia lui Isus (vezi Numeri 6: 1-2; Psalmul 73:25-26; Apoc. 1:2, 9-13; 19:10; cf. Numeri 2:2).

Poate că suntem la fel ca psalmistul din Psalmul 73 care este nedumerit de modul în care cei răi par să prospere, să nu aibă nici o problemă, și chiar progresează în facerea de rău, în timp ce noi – căutătorii lui Cristos – suferim, ducem lipsă și nu suntem într-o stare bună; aceasta poate fi nedumerirea noastră până când intrăm în sanctuarul lui Dumnezeu (v. 25-26).

Nu putem înțelege situația reală și nu putem explica problemele noastre până când nu venim la Domnul în sanctuarul Său, care este duhul nostru contopit și biserica; în biserică primim răspunsul la toate întrebările noastre.

Când Îl contactăm pe Domnul, ne vom da seama că nu avem nimic și pe nimeni altcineva în ceruri sau pe pământ decât pe Domnul și nu ne dorim pe nimeni altcineva decât pe El.

Așadar, ne vom “instala cortul în fața Cortului Întâlnirii”, adică ne vom concentra pe Cristos și pe biserică, și toată ființa noastră, viața noastră de familie și viața noastră de biserică se vor concentra pe Cristos și pe biserică.

Dumnezeu ne dorește ca popor al Său curat, drept și credincios; El vrea să-L iubim cu toată inima, mintea, emoția, voința și chiar cu toată puterea noastră fizică (Marcu 12:30).

El vrea să fie prima noastră dragoste și unica noastră dragoste; El vrea nu ca noi să avem pe altcineva pe lângă El, ci să-L iubim în mod absolut.

Și chiar când Îl iubim în mod absolut, putem să nu fim în mod absolut și în cele din urmă pentru El, așa că trebuie să ne dăm pe noi înșine Lui ca să fim nazireii de astăzi, cei care sunt sfințiți și separați absolut înspre Dumnezeu.

Faptul de a fi un nazireu este un test al absolutismului nostru; când luăm jurământul unui nazireu, trebuie să fim absolut, total și, în cele din urmă, pentru Dumnezeu.

Aceasta înseamnă că, de partea negativă, trebuie să ne separăm înspre Domnul și, de partea pozitivă, trebuie să fim sfințiți înspre El.

De partea negativă, trebuie să ne separăm de oamenii lumii și să nu ne punem în situații și medii lumești; de partea pozitivă, trebuie să ne sfințim pe noi înșine, dându-ne pe noi înșine Domnului ca să fim saturați cu elementul și natura Sa sfântă.

Există o diferență între preoți și nazirei; preoții sunt preoți din naștere, fiind rânduiți de către Dumnezeu prin inițierea Sa, iar nazireii sunt astfel prin inițierea lor, prin făgăduința lor față de Dumnezeu de a fi sfințiți și separați în mod absolut înspre El.

Pe de o parte am fost aleși și numiți de către Dumnezeu pentru a fi preoții Săi; preoția noastră este inițierea și rânduiala Sa. Pe de altă parte, trebuie să răspundem Domnului atunci când vedem economia și dorința inimii Sale și trebuie să ne oferim în mod voluntar Lui pentru scopul Său.

În viața de biserică astăzi suntem aici atât din inițierea lui Dumnezeu, cât și din inițierea noastră – ambele sunt necesare.

Doamne Isuse, dorința Ta este ca tot poporul Tău să fie nazirei, cei separați și sfințiți absolut înspre Dumnezeu. Ne dăruim Ție, Doamne, ca să fim nazireii de astăzi, cei care sunt absolut separați de lume pentru a fi saturați cu elementul și natura Ta sfântă. Amin, Doamne, introdu-Te în noi și sfințește-ne până când nu mai suntem pentru nimeni altcineva decât Dumnezeu și pentru nimic altceva decât satisfacția Sa – mărturia lui Isus! Ne oferim în mod voit Ție pentru scopul Tău, pentru mișcarea Ta în această epocă astăzi.

Un nazireu se abține de la savurarea și plăcerea pământească și Îl savurează pe Dumnezeu ca să fie pentru satisfacția Sa

Potrivit pasajului Numeri 6:3-4, un nazireu trebuie să se abțină de la vin și orice lucru legat de cu sursa acestuia; aceasta înseamnă că noi, în calitate de nazireii de astăzi, trebuie să ne abținem de la orice fel de savurare și plăcere pământească (vezi Psalmul 105:15; Eclesiastul 10:19).

A ne abține de la orice fel de vin și produs din struguri înseamnă să ne abținem de la orice fel de savurare și plăcere pământească. Un nazireu nu este aici pe pământ pentru plăcerea și savurarea sa, ci pentru satisfacția lui Dumnezeu.

Noi, nazireii de astăzi, trebuie să fim atenți referitor la orice lucru pământesc care ne face fericiți, pentru că plăcerea pământească conduce la poftă și la o intenție plină de dorință. Având savurarea și plăcerea pământească ne pângărește .

Dacă vrem să fim absoluți pentru Dumnezeu și satisfacția Sa, trebuie să fim cu totul separați de orice plăcere pământească; acest lucru arată absolutismul nazireilor.

În această epocă astăzi, s-ar putea să nu fim încurajați să păcătuim, dar suntem cu siguranță încurajați să ne bucurăm de lume; lumea cu multele sale aspecte oferă atât de multe lucruri de care omul se poată bucura și, odată ce suntem prinși în savurarea pământească, suntem pângăriți și astfel descalificați de la a fi un nazireu.

Trebuie să trăim în lume, să folosim lucrurile lumii și să trăim aici pe pământ, dar nu ar trebui să avem savurare și plăcere pământească, ci să căutăm să Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim pentru satisfacția Sa.

De exemplu, când venim împreună cu sfinții ca să Îl savurăm pe Domnul, suntem aici pentru savurarea Domnului și Îl savurăm împreună cu sfinții; cu cât Îl savurăm mai mult pe Domnul cu sfinții și în privat în timpul nostru personal cu El, cu atât mai mult El devine savurarea noastră, plăcerea noastră și amuzamentul și bucuria noastră.

Apostolul Pavel L-a urmărit pe Cristos înspre scopul premiului pentru care Dumnezeu în Cristos l-a chemat; scopul său era să Îl savureze pe Dumnezeu, iar premiul a fost cea mai mare savurare și câștigare a lui Cristos.

Aceasta ar trebui să fie și aspirația și căutarea noastră astăzi – să Îl savurăm pe Dumnezeu, să Îl câștigăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu Dumnezeu, pentru ca să putem intra în deplina savurare și câștigare a lui Dumnezeu.

Pe de o parte, trebuie să ne separăm de plăcerea pământească și, pe de altă parte, trebuie să Îl savurăm pe Dumnezeu.

Un nazireu este cu totul separat de orice plăcere pământească (vezi Luca 2:46-49, 2 Cor. 6:14-7:1; Iacov 4:4; 1 Ioan 2:15). Prietenia cu lumea este vrăjmășie cu Dumnezeu; oricine dorește să fie un prieten al lumii este un vrăjmaș al lui Dumnezeu.

Dorim să fim prietenii lui Dumnezeu, nu vrăjmașii Săi, așa că trebuie să ne separăm de savurarea lumii, savurându-L pe Dumnezeu cu tot ceea ce este El pentru noi în Cuvântul Său.

Nu ar trebui să iubim lumea sau lucrurile din lume, căci dacă cineva iubește lumea și lucrurile din lume, iubirea Tatălui nu este în el (1 Ioan 2:15).

Trebuie să Îl savurăm pe Cristos, vinul nostru nou zi de zi, astfel încât să putem fi umpluți cu El și să fim turnați lui Dumnezeu ca ofrandă de băutură pentru satisfacția Sa (vezi Matei 9:17; 1:2; 4:10; Jud. 9:13; 2 Tim. 4:6; Fil. 2:17).

Ne putem abține de la vinul lumesc, vinul din savurarea și plăcerea pământească de astăzi, pentru că Îl bem pe Cristos ca noul nostru vin. Când Îl bem pe Cristos, El este viața înviorătoare și iubirea înflăcărată care ne umple și se revarsă din noi.

Trebuie să fim atât de umpluți cu Cristos în calitate de vin nou astfel încât să devenim o ofrandă de băutură turnată pentru satisfacția lui Dumnezeu.

Dragă Doamne Isuse, Te iubim! Dragostea Ta este mai bună decât vinul și dulceața Ta este atât de plăcută, mai înmiresmată decât orice aromă! Ne dăruim Ție, Doamne, ca să Te savurăm. Ne separăm de orice plăcere și savurare pământească și venim la Tine ca să Te savurăm și să Te luăm pe Tine ca satisfacția noastră! Doamne, bem din Tine ca vinul nou, căci Tu ești viața înviorătoare a lui Dumnezeu și iubirea înflăcărată care ne satisface zi de zi. Amin, Doamne, umple-ne cu Tine Însuți ca vinul nou zi de zi până când vom fi turnați înspre Dumnezeu ca ofrandă de băutură pentru satisfacția Sa!

[Aceasta este o traducere a articolului intitulat, The Nazarites are Sanctified Absolutely to God and Abstain from Earthly Enjoyment. Este inspirat din Studiul-Cristalizare al cărții Numeri]