Scopul chemării lui Dumnezeu este să-i aducă pe cei din poporul Să ales în savurarea Cristosului atotinclusiv și vast, simbolizat de țara bună care curge cu lapte și miere; Cristos este porțiunea noastră alocată în lumină.
Toate bogățiile țării bune simbolizează bogățiile de nepătruns ale lui Cristos în diferite aspecte ca rezerva îmbelșugată a Duhului pentru savurarea noastră ca și credincioși în Cristos.
Când Pavel a menționat rezerva îmbelșugată a Duhului, el era în închisoare; el era un ambasador în lanț și credea că chiar și această situație se va rezulta în mântuirea sa prin petiția sfinților și prin rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos (Fil. 1:19).
Chiar și în închisoare, Pavel a fost înrădăcinat în Cristos ca țara bună și el a absorbit bogățiile lui Cristos.
La sfârșitul cărții Filipeni el a spus: Bucurați-vă întotdeauna în Domnul! Aceasta nu a fost doar o îndemn sau o predică pentru Pavel; încă din prima sa experiență în Filipi, el se bucura în închisoare chiar și la miezul nopții, când a avut loc un cutremur și Domnul a avut o cale de a-i mântui pe unii prin el.
Bogățiile din rezerva îmbelșugată a Duhului sunt pentru noi în tot felul de situații; nu trebuie să fim înșelați de la atingerea premiul nostru de a savura partea noastră alocată din Cristosul atotinclusiv în lumină.
Când savurăm bogățiile lui Cristos ca țară bună, suntem zidiți pentru a fi Trupul Său în calitate de casa lui Dumnezeu (împlinirea arhetipului templului lui Dumnezeu) și împărăția lui Dumnezeu (împlinirea arhetipului de oraș – Ierusalim).
Există un rezultat spontan al savurării de către noi a bogățiilor lui lui Cristos ca țară bună – nu numai că suntem alimentați, hrăniți și întăriți în interior pentru a continua cu Domnul, ci chiar mai mult, noi zidim și suntem zidiți în casa lui Dumnezeu și împărăția lui Dumnezeu.
Țelul lui Dumnezeu este să avem această mărturie zidită ca și casă și împărăție a Sa; acest lucru rezultă din savurarea de către noi a bogățiilor Cristosului atotinclusiv.
Așadar, aceasta înseamnă că în fiecare oră din zi și în orice situație prin care trecem, trebuie să ne deschidem către Domnul, să primim rezerva îmbelșugată a Duhului și să fim zidiți cu Cristos pentru zidirea bisericii.
Cristos ca țară bună a devenit un ospăț pentru savurarea noastră ca lapte și miere
Scopul lui Dumnezeu în chemarea de către El a poporului ales este să-i aducă în savurarea Cristosului atotinclusiv și vast, simbolizat de țara bună care curge cu lapte și miere (Ex. 3:8; 1 Cor. 1:9 ).
Când Dumnezeu l-a chemat pe Moise să-l trimită să-i izbăvească pe poporul Său din Egipt, El i-a spus: Eu am coborât să-i eliberez din mâna egiptenilor și să-i aduc din țara aceea într-o țară bună și spațioasă, într-o țară care curge cu lapte și miere.
Dorința lui Dumnezeu pentru poporul Său este ca ei să fie eliberați de la uzurparea lumii și să fie aduși în deplina savurare a Cristosului atotinclusiv, ca realitate a țării bune care curge cu lapte și miere.
Laptele și mierea – care ambele sunt contopirea vieții animale și a vieții vegetale – sunt două aspecte ale vieții lui Cristos, aspectul răscumpărător (viața animală) și aspectul generator (viața vegetală) – vezi Deut. 8:8; 26:9 ; cf. Ioan 1:29; 12:24.
Laptele provine din două vieți contopite împreună – vaca (viața animală) care mănâncă iarba (viața vegetală) și produce laptele. Mierea este produsă de o insectă mică, albina, care colectează nectarul (viața vegetală) și îl trece printr-un proces de transformare în miere.
Viața animală reprezintă aspectul răscumpărător al mântuirii lui Dumnezeu – răscumpărarea lui Dumnezeu, iar viața vegetală semnifică aspectul generator al mântuirii Sale – mântuirea organică a lui Dumnezeu.
Aspectul de răscumpărare a vieții lui Cristos este pentru răscumpărarea noastră juridică, iar aspectul generator al vieții lui Cristos este pentru mântuirea noastră organică (Ioan 1:29; 12:24; Apocalipsa 2:7; Rom 5:10).
Prin urmare, țara bună este un arhetip al mântuirii complete a lui Dumnezeu, iar acest lucru poate fi experimentat de noi la Masa Domnului. Simbolurile Mesei Domnului simbolizează aspectele răscumpărătoare și generatoare ale vieții lui Cristos pentru mântuirea completă a lui Dumnezeu (Mat. 26:26-28; 1 Corinteni 10:17).
Putem spune, așadar, că țara bună a devenit o masă, un ospăț pentru savurarea noastră.
Aprecierea noastră cu privire la întâlnirea de masa Domnului trebuie să fie înălțată pentru a putea realiza că ea este un ospăț; la masa Domnului Îl savurăm pe Cristos ca realitatea țării bune!
La Masa Domnului savurăm răscumpărarea juridică a lui Dumnezeu și mântuirea Sa organică; am savurat mântuirea completă a lui Dumnezeu pe tot parcursul săptămânii, iar la masa Domnului ne adunăm pentru a savura ceva mai mult și pentru a oferi laude lui Dumnezeu pentru mântuirea Sa!
Noi nu doar citim despre acest lucru și îl înțelegem, ci avem o realizare lăuntrică a mesei Domnului fiind mântuirea completă a lui Dumnezeu, un ospăț pentru savurarea noastră și, deoarece Îl experimentăm pe Domnul, revărsăm cu laude Lui pentru mântuirea Sa completă!
Cristos este realitatea laptelui și a mierii, iar El a devenit sărbătoare pentru noi la Masa Sa!
Mulțumim Doamne Isuse pentru răscumpărarea Ta juridică și mântuirea Ta organică, așa cum sunt acestea văzute în simbolurile de pe masa Domnului. Aleluia, Dumnezeu a trecut printr-un proces pentru a ne răscumpăra înapoi în Sine și pentru a ne regenera și a deveni rezerva noastră pentru viața noastră de zi cu zi! Slavă Domnului, țara bună a devenit o masă, o sărbătoare pentru savurarea noastră, căci la masa Domnului putem savura aspectele răscumpărătoare și generatoare ale vieții lui Cristos pentru mântuirea completă a lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse, venim la Tine pentru a Te savura ca realitatea laptelui și a mierii, realitatea țării bune!
Să fim în lumină pentru a-L savura pe Cristosul atotinclusiv și vast ca țară bună
În Col. 1:12 vedem o condiție pe care trebuie să o îndeplinim pentru a-L savura pe Cristosul atotinclusiv și vast ca porțiunea noastră alocată – trebuie să fim „în lumină”.
Putem să-L lăudăm și să-I mulțumim Domnului că ne califică să ne împărtășim din porțiunea alocată și ne putem concentra asupra porțiunii, dar trebuie să acordăm atenție luminii, căci Cristos ca porțiunea noastră poate fi savurat doar în lumină.
De ce? Pentru că Dumnezeu este lumină (1 Ioan 1:5); Cuvântul lui Dumnezeu este lumină (Psa. 119:105, 130); Cristos este lumină (Ioan 8:12; 9:5); viața lui Cristos este lumină (Ioan 1:4); credincioșii sunt lumină (Mat. 5:14; Fil. 2:15); iar biserica este un sfeșnic care strălucește cu lumină (Apocalipsa 1:20; Psa. 73:16-17).
Când Dumnezeu a venit pentru a recâștiga situația din Gen. 1 și pentru a recâștiga pământul, primul lucru a fost lumina – mai întâi lumina generală în prima zi, apoi o lumină mai solidă în a patra zi.
Când a venit Domnul Isus, oamenii care stăteau în întuneric au văzut o mare lumină, căci El a venit ca lumina lumii. Când Cristos l-a mântuit pe Pavel, El l-a însărcinat să le deschidă ochii altora și să-i întoarcă din întuneric în lumină.
Cu toții am început prin a fi în întuneric și chiar a fi întuneric; într-o zi, lumina Evangheliei a strălucit și am fost mântuiți și a existat o strălucire în ființa noastră.
Dar deseori pierdem strălucirea; când suntem proaspăt mântuiți, savurăm lumina, dar, pe măsură ce trece timpul, putem pierde strălucirea, strălucirea luminii, căci putem pierde savurarea lui Cristos.
Când nu suntem în lumină, pierdem porțiunea noastră de savurare a lui Cristos în lumină.
Ce este lumina? Într-un mod foarte simplu, lumina este prezența lui Dumnezeu; când avem prezența lui Dumnezeu, avem lumină. Câștigarea cunoștințelor Bibliei nu garantează că avem lumină, pentru că am putea citi Biblia și încă putem fi în întuneric.
Doar atunci când suntem în prezența lui Dumnezeu avem lumină și când citim Biblia cu un duh exersat și cu o inimă întoarsă, Îl vom savura pe Cristos ca porțiunea noastră în lumină.
Dacă avem prezența lui Dumnezeu, avem lumina; atunci, Îl avem pe Cristos ca porțiune și ca rezerva a noastră pentru orice ne confruntăm și prin orice trecem.
Fie ca să învățăm să ne păstorim unii pe alții să fim în lumină și să umblăm în lumină, fiind în prezența lui Dumnezeu; fie ca să putem fi mântuiți de a ne păstori în mod neintenționat sau inconștient unii pe alții în a ține o practică sau lucruri exterioare în afara lui Cristos.
Avem nevoie de practici; avem nevoie de practici sănătoase pentru a-L contacta pe Domnul și pentru a fi în prezența Sa, dar acestea nu ar trebui să înlocuiască contactul nostru viu cu Cristos.
Este bine să avem un timp în Domnul dimineața și să fim înviorați, este sănătos să avem o practică zilnică de citire a Bibliei și este minunat pentru noi să predicăm Evanghelia și să profețim în întâlniri.
Dar este posibil să facem toate aceste lucruri fără prezența Domnului, ci mai degrabă să avem aceste lucruri ca obiectiv în ele însele și să ne concentrăm pe altceva decât Domnul Însuși.
Când Îl contactăm pe Domnul în timpul nostru de dimineață cu El, trebuie să ne asigurăm că suntem în lumină. Când îi păstorim pe alții, nu ar trebui să le stingem lumina, ci mai degrabă să-i conducem la mai multă strălucire, astfel încât să-L poată savura mai mult pe Cristos.
Noi credincioșii suntem lumină în Domnul; cu toții am avut experiența de a ne întâlni cu anumiți sfinți și, indiferent de ce ne-au spus, după ce ne-am despărțit, am avut sentimentul că am primit strălucirea Domnului.
De multe ori avem lupte interioare, probleme la care nu avem niciun răspuns și lucruri prin care nu putem răzbate de unii singuri; deci mergem să ne întâlnim cu sfinții care au o anumită maturitate și, deși poate nu ne dau răspunsul, știm ce să facem, căci suntem aduși în lumină.
Atunci când suntem în lumină, Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv și vast, ca porțiune a noastră.
Când suntem în prezența Domnului, El devine porțiunea noastră și putem să-L administrăm și altora. Când venim la întâlnirile bisericii, ne dăm seama că biserica este un lampadar, plină de lumină.
De multe ori, doar când am fost la întâlnire am fost încurajați, alimentați și multe dintre întrebările noastre nerostite au primit răspuns, nu pentru că unii sfinți ne-au vorbit în mod direct, ci pentru că Domnul a avut un mod de a străluci prin biserică ca lampadar.
Slavă Domului pentru biserică ca lampadar care strălucește cu Cristos ca Duhul să fie lumina!
Doamne Isuse, vrem să fim în lumină cu toți sfinții, pentru ca să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv și vast ca țară bună, în aspectele Sale răscumpărătoare și generatoare! Aleluia, Dumnezeul nostru este lumină, cuvântul lui Dumnezeu este lumină, Cristos este lumină, viața lui Cristos este lumină, credincioșii sunt lumină, iar biserica este un lampadar care strălucește cu lumină! Amin, Doamne, păstrează-ne în lumină – păstrează-ne în prezența Ta, căci prezența Ta este lumină. Fie ca să pășim în lumină și să tratăm cu orice lucru care împiedică lumina. Păstrează-ne în lumină, pentru a-L putea savura pe Cristosul atotinclusiv și vast ca porțiunea noastră, dată de Dumnezeu, împreună cu toți sfinții!