Avem nevoie ca Dumnezeu să ne întărească inima fără vină în sfințenie, căci inima noastră este schimbătoare

Deoarece inima noastră este schimbătoare, trebuie să-I permitem lui Dumnezeu să ne întărească inima fără vină în sfințenie și trebuie să fim înnoiți continuu în inima noastră prin Duhul sfințitor, astfel încât inima noastră să poată fi întărită și zidită într-o stare de sfințenie.

Amin, Doamne, ne întoarcem inima către Tine! Ne deschidem către Tine și Îți permitem să ne întărești inima! Întărește-ne inima fără vină în sfințenie astăzi! Te iubim, Doamne Isuse! Amin!

Inima noastră este foarte importantă, căci conform cu Proverbe 4:23, din ea ies izvoarele vieții. Duhul nostru este viață, căci Dumnezeu, în Cristos, ca Duh, a venit în duhul nostru pentru a face duhul nostru viață (Romani 8:10).

Ce minunat e că o a treia parte a ființei noastre, chiar partea noastră cea mai interioară, este viață și, ori de câte ori ne fixăm mintea pe duhul nostru, chiar și mintea noastră devine viață (v. 6)! Slavă Domnului!

Însă inima noastră are multe probleme și, dacă nu ne tratăm inima, nu-L putem savura cu adevărat pe Dumnezeu ca viață. Îl putem experimenta pe Dumnezeu în duh, dar cum rămâne cu savurarea noastră din Dumnezeu ca viață?

Inima noastră este organul cu care putem savura; trebuie să avem o inimă întemeiată de Dumnezeu, chiar o inimă înclinată spre El pentru a-L savura.

Inima noastră este intrarea și ieșirea vieții; dacă inima noastră este potrivită, dacă inima noastră este îndreptată spre Domnul, viața va curge în și din ființa noastră cea mai lăuntrică.

Dar dacă inima noastră este tristă, dacă inima noastră nu este mângâiată, dacă inima noastră nu este îndreptată spre Domnul, curgerea vieții este oprită.

Chiar dacă viața divină din duhul nostru are o mare putere, chiar să ne transforme și să ne conformeze chipului lui Cristos, dacă inima noastră nu este potrivită, această mare putere este împiedicată și frustrată. O, Doamne Isuse, inima noastră!

Legea vieții este în duhul nostru, căci Duhul vieții este unit cu duhul nostru ca un singur duh; această lege a vieții ne poate elibera de legea păcatului și a morții din membrele noastre.

Ce minunat e că putem fi eliberați de legea păcatului și a morții pur și simplu întorcându-ne către duhul nostru și, de asemenea, întorcându-ne inima către Domnul! Fie ca să învățăm să ne întoarcem inima către Domnul zi de zi, chiar pe tot parcursul zilei.

Fie ca să-I permitem Domnului să ne întărească inima fără vină în sfințenie, astfel încât să putem avea o inimă statornică, o inimă îndreptată spre Domnul! Fie ca inima noastră să nu mai fie o piedică în calea curgerii vieții din noi, ci mai degrabă să-L iubească pe Domnul și să-I permită să curgă în și din ființa noastră cea mai lăuntrică! Amin!

Inima noastră este schimbătoare: avem nevoie ca Dumnezeu să ne întărească inima fără vină în sfințenie

Singurul neschimbător și fără schimbare din acest univers este Dumnezeu; noi, pe de altă parte, suntem schimbători, căci, conform nașterii noastre naturale, inima noastră este schimbătoare (2 Timotei 4:10; Matei 13:3-9, 18-23).

Ceea ce vrea Dumnezeu este ca inima noastră să fie întărită fără vină în sfințenie, ca să trăim o viață sfântă pentru viața de biserică. Dar înainte ca El să poată face asta în noi, trebuie să vedem că inima noastră este schimbătoare. Inima noastră este nestatornică. Inima noastră este incurabil rea și nestatornică.

Inima noastră este schimbătoare. Inima noastră nu este de piatră; dimpotrivă, este peste tot. Inima noastră este ca hârtia anti-muște, mereu lipită de tot felul de lucruri din jurul nostru. Cu toții suntem așa. Putem fi calmi pentru o vreme, dar apoi se întâmplă ceva sau cineva spune ceva, iar inima noastră se schimbă.

Putem chiar să citim cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu, apoi ne uităm la ceva și inima noastră se schimbă și trebuie să ne întoarcem la Domnul din nou și din nou.

Avem nevoie de o inimă foarte întărită; inima noastră este schimbătoare, așa că avem nevoie ca Dumnezeu să ne întărească inima fără vină în sfințenie (1 Tesaloniceni 3:13).

Putem petrece timp plăcut cu Domnul dimineața, iar după aceea, la micul dejun cu soțul/soția noastră, el sau ea poate spune ceva, iar inima noastră se schimbă. O, Doamne!

Chiar și în lucrarea Domnului, inima noastră se poate schimba. Pavel a vorbit despre Dima, care a fost unul dintre conlucrătorii săi; ceva de genul acesta, în timp ce slujea, el a iubit epoca prezentă și i-a părăsit pe conlucrătorii săi. Chiar și inima unui conlucrător se poate schimba!

Nu ne putem încrede cu adevărat în inima noastră. Inima noastră este schimbătoare. Uneori este în sus, iar de multe ori este în jos; uneori Îl iubește pe Domnul, dar apoi este distrasă de iubirea altor lucruri.

Dacă inima noastră nu este întărită fără vină în sfințenie, inima noastră merge încoace și încolo. Nu există nimeni care, conform vieții sale naturale, omenești, să fie statornic în inima sa; pentru că inima noastră se schimbă atât de ușor, nu este deloc demnă de încredere (Ieremia 17:9-10; 13:23).

Doar Dumnezeu este neschimbător, căci El nu se schimbă niciodată. Avem nevoie ca Dumnezeu să ne întărească inima fără vină în sfințenie. Inima noastră este schimbătoare atât în ​​relația cu lucrurile, cu evenimentele și cu oamenii, cât și în relația noastră cu Domnul.

Suntem atât de schimbători! Dar Domnul vrea să avem o inimă statornică. O inimă statornică este o inimă care nu se schimbă, indiferent de mediu, ispită sau oamenii din jurul nostru.

Dar inima noastră nu este încă în acest fel; așa cum spune Ieremia, inima noastră este foarte înșelătoare. Inima noastră ne înșală. Inima noastră ne păcălește; inima noastră ne minte adesea și ne înșeală.

Fie ca să ne rugăm ca Domnul să ne cerceteze inima, să ne testeze părțile interioare și să ne întărească inima fără vină în sfințenie. Numai Domnul ne poate vedea inima; numai El poate discerne cum este inima noastră și numai El ne poate întări inima fără vină.

Pe măsură ce îmbătrânim în viața fizică, inima noastră este încă schimbătoare; inima noastră nu se schimbă niciodată. Putem fi cu unii sfinți pentru o vreme și ne putem înțelege foarte bine, dar apoi ceva se schimbă în inima lor sau în inima noastră și, dintr-o dată, nu ne putem mai înțelege bine.

Poate că suntem alături de unii sfinți în viața de biserică timp de mulți ani, dar ceva se poate schimba în inima lor și ei încetează să se mai întâlnească; deși îi cunoaștem și îi iubim, pentru că inima lor s-a schimbat, nu este ușor să avem părtășie cu ei. O, Doamne!

Inima noastră trebuie să fie întemeiată, zidită și stabilită pe o temelie solidă de sfințenie. Trebuie să avem o inimă neschimbătoare. Nu-i putem critica pe alții pentru că au o inimă schimbătoare și pentru că sunt schimbători în inima lor, căci noi înșine suntem la fel.

În viața noastră naturală, suntem schimbători. Și când vorbim despre faptul că suntem schimbători, ne referim în principal la lucruri negative, nu la schimbarea inimii noastre în bine. O, Doamne Isuse!

Deoarece inima noastră este schimbătoare, este vinovată; o inimă neschimbătoare este o inimă fără vină (Psalmul 57:7; 108:1; 112:7). Fie ca noi să fim ca psalmistul care a spus într-o zi: Doamne, inima mea este neclintită, căci inima mea este ațintită spre Tine! Fie ca inima noastră să se odihnească în Domnul, să se încreadă în Domnul și să fie ațintită asupra Domnului.

Fie ca noi să ne rugăm în acest fel. Mai ales când simțim că inima noastră se schimbă, când vedem lucruri care se întâmplă și simțim că ceva se ridică în noi, trebuie să ne întoarcem inima către Domnul și să-I cerem să ne întărească inima fără vină în sfințenie.

Doamne Isuse, ne întoarcem inima către Tine. Strălucește asupra noastră, Doamne, și cercetează-ne inima. Cercetează-ne inima și testează-ne părțile interioare. Fă-ne să vedem cât de schimbătoare este inima noastră. O, Doamne Isuse, întărește-ne inima fără vină în sfințenie. Fie ca noi să ne dăm seama cât de rea și înșelătoare este inima noastră și fie ca noi să nu ne încredem niciodată în inima noastră! O, Doamne Isuse, fă ca inima noastră să se întoarcă spre Tine! Întărește-ne inima fără vină în sfințenie astăzi. Cercetează-ne inima, dragă Doamne. Numai Tu poți discerne ce fel de inimă avem. Nu ne cunoaștem inima. Doar Tu poți vedea inima noastră. Nici măcar nu știm unde este inima noastră; pur și simplu venim la Tine! Îți oferim terenul și cooperarea de care ai nevoie. O, Doamne Isuse, îți dăm inima noastră! Ne dăruim Ție doar pentru a Te savura! Nu ne încredem în inima noastră, ci mai degrabă ne întoarcem inima către Tine! Amin, Doamne, înclină-ne inima spre Tine! Înclină-ne inima să Te caute! Întărește-ne inima, zidește-o și fă-o să fie fără vină în sfințenie!

Trebuie să fim înnoiți continuu în inima noastră de către Duhul sfințitor, deoarece inima noastră este schimbătoare

Dacă credem că ne cunoaștem inima, suntem înșelați; inima noastră nu este doar schimbătoare, ci și înșelătoare. Astăzi s-ar putea să ne simțim bine în legătură cu un lucru, dar mâine inima noastră s-ar putea schimba și s-ar putea să urîm acel lucru.

Experimentăm acest lucru mai ales în viața de căsnicie; ne putem iubi soțul/soția la nesfârșit atunci când ne căsătorim cu el/ea, dar după câțiva ani, s-ar putea să fim atât de dezamăgiți de el/ea încât inima noastră nu-l/o mai iubește. O, Doamne!

Inima noastră este de învinovățit pentru că este schimbătoare; doar o inimă neschimbătoare este o inimă fără vină.

Ezechiel 36:26-27 ne spune că, în noul Său legământ, Dumnezeu ne va da o inimă nouă și un duh nou, pe care îl va pune în noi. El va lua din trupul nostru inima de piatră și ne va da o inimă de carne. El va pune Duhul Său în noi și ne va face să umblăm după legile Sale și să păzim și să împlinim poruncile Sale. Cât de minunat este acest lucru!

Iată ce s-a întâmplat în noi și cu noi atunci când am fost regenerați. Domnul a venit în duhul nostru pentru a ne regenera duhul și ne-a dat și o inimă nouă ca să-L iubim și să-L căutăm. Aleluia!

În mântuirea lui Dumnezeu, înnoirea inimii noastre este o dată pentru totdeauna; însă în experiența noastră, inima noastră trebuie să fie înnoită continuu, deoarece este schimbătoare (Ezechiel 36:26; 2 Corinteni 4:16).

Deoarece inima noastră este schimbătoare, chiar și după ce suntem mântuiți, inima noastră trebuie să fie înnoită tot timpul. De partea Sa, Dumnezeu vrea să fim înnoiți și El aranjează tot felul de lucruri, oameni, situații, probleme și medii pentru a fi porția noastră, și există o anumită cantitate de suferință și de tratamente.

De partea noastră, deși experimentăm necaz și suferință, trebuie să ne întoarcem inima către Domnul și să-I permitem să ne înnoiască, chiar să ne întărească inima fără vină în sfințenie.

Inima noastră trebuie să fie înnoită continuu în experiența noastră. Acesta este un proces. Acest proces durează o viață întreagă. Nu suntem înnoiți în inima noastră peste noapte și nici inima noastră nu poate deveni statornică într-o perioadă scurtă de timp.

Deoarece inima noastră este schimbătoare, ea trebuie să fie înnoită continuu de Duhul sfințitor, astfel încât inima noastră să poată fi întemeiată, zidită, în starea de a fi sfântă (Tit 3:5; Romani 6:19, 22).

Inima noastră este schimbătoare. Trebuie să fim înnoiți continuu în inima noastră prin Duhul, astfel încât inima noastră să fie întemeiată fără vină în sfințenie. Inima noastră trebuie să fie întemeiată, zidită, în starea de a fi sfântă, starea de a fi separată pentru Dumnezeu, ocupată de Dumnezeu și saturată de Dumnezeu.

Dumnezeu nu vrea să ne îmbunătățească inima sau să o facă să fie mai bună; El vrea să ne înnoiască inima prin Duhul sfințitor, astfel încât inima noastră să fie întemeiată.

Fie ca noi să cooperăm zilnic cu Domnul pentru a fi înnoiți în inima noastră. Fie ca noi să învățăm să ne întoarcem inima către Domnul și să-I cerem să ne întoarcă inima către El.

Fie ca niciodată să nu ne încredem în inima noastră, ci mai degrabă să ne deschidem Domnului și să-L lăsăm să ne întărească inima.

Există o lucrare de înnoire în ființa noastră, o lucrare făcută de Duhul sfințitor, prin care inima noastră este întărită, zidită în sfințenie, fiind separată pentru Dumnezeu și, de asemenea, saturată cu Dumnezeu. Dumnezeu vrea nu doar să ne separe inima pentru Sine, ci, mai mult, să ne satureze inima cu elementul Său.

El vrea să ne înnoiască mintea, astfel încât mintea noastră să devină mintea lui Cristos. El vrea să ne supună voința, astfel încât să putem fi una cu voința Lui. El vrea să ne facă emoțiile echilibrate și pure, astfel încât să fim una cu El în dragostea Lui.

Fie ca noi să ne dăm seama cât de schimbătoare este inima noastră și fie ca noi să-I permitem Domnului să ne înnoiască inima zi de zi!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat o inimă nouă și un duh nou în momentul regenerării noastre! Aleluia, Dumnezeu ia inima de piatră și ne dă o inimă de carne pentru ca noi să-L iubim și să-L căutăm. Amin, Doamne, Îți mulțumim pentru inima noastră nouă. Fie ca inima noastră să fie înnoită continuu, zi de zi. O, Doamne, deoarece inima noastră este atât de schimbătoare, ne deschidem lucrării Tale continue de înnoire. Fie ca inima noastră să fie întărită fără vină în sfințenie. Fie ca inima noastră să fie întărită, zidită, în starea de a fi sfântă! Amin, Doamne, fie ca inima noastră să fie în starea de a fi separată de Dumnezeu, ocupată de Dumnezeu, posedată de Dumnezeu și saturată cu Dumnezeu! Ne deschidem Ție astăzi. Ne întoarcem inima către Tine. Fă ca inima noastră să se întoarcă spre Tine. Tu ne cunoști inima. Tu ne cunoști dorințele, gândurile, sentimentele și deciziile. Ne deschidem doar către Ție. Continuă să ne întoarcem către Tine. Continuă să ne întoarcem inima către Tine, ca să Te putem privi și să fim infuzați cu Tine! Amin, Doamne Isuse, fie ca Duhul sfințitor să ne înnoiască continuu inima!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need God to Establish our Heart Blameless in Holiness, for our Heart is Changeable, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 29 cu tema: Cauza nevinovăției noastre în sfințenie și cauza sfințirii noastre complete în duhul, sufletul și trupul nostru (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.