Când vedem excelența cunoașterii lui Cristos, renunțăm la toate celelalte lucruri pentru El; Îl câștigăm pe Cristos prin suferirea pierderii tuturor lucrurilor care odată erau un câștig pentru noi și prin faptul că le socotim ca gunoi.
Dacă ar fi să intrăm în profunzimea gândului lui Pavel în Fil. 3:7-8, unde spune că, de dragul lui Cristos, el a socotit toate lucrurile ca pierdere și chiar a suferit pierderea tuturor lucrurilor pentru a-L câștiga pe Cristos, ne vom da seama că el nu a renunțat doar la lucrurile lumești, ci și la lucrurile legate de religie, filosofie și cultură.
Este ușor să spunem că renunțăm la lume, la păcat, la plăceri lumești și la amuzament pentru Cristos, dar ce se întâmplă cu cultura, religia și filosofia noastră?
Satan este foarte subtil în a ne ține departe de experimentarea lui Cristos, prin faptul că ne ține ocupați cu cultura, religia și filosofia noastră; în mod implicit, prin simpla noastră creștere în această lume, suntem constituiți și guvernați de aceste trei lucruri.
Domnul trebuie să expună în noi subtilitatea inamicului, pentru a ne da seama câte lucruri – chiar și lucruri bune, înalte, pozitive și rafinate cum ar fi religia, cultura și filosofia – Îl înlocuiesc pe Cristos, fiind un substitut pentru Cristos într-un mod secret.
Ca urmare a focalizării noastre pe aceste lucruri, suntem încărcați și ocupați cu ele și nu avem loc pentru Cristos în noi.
Satan poate fi OK ca noi să renunțăm la lucrurile lumești și cele materiale pentru Domnul, pentru că știe că el poate folosi lucrurile bune și pozitive ale religiei, filosofiei și culturii pentru a ne menține ocupați și distrași de la câștigarea deplină a lui Cristos și de la experimentarea Sa.
Pavel și-a dat seama că aceasta este strategia inamicului și a mărturisit că odată el se lăuda cu religia, cultura și filosofia sa, dar când a văzut excelența cunoașterii lui Cristos, a renunțat la toate acestea.
El chiar le-a considerat ca fiind refuz, un gunoi, ca pe ceva care trebuie aruncat și descotorosit… O, atunci când Îl vedem pe Cristos, când avem excelența cunoașterii lui Cristos, vom considera toate celelalte lucruri ca pierderi de dragul lui Cristos și vom suferi în cele din urmă pierderea tuturor lucrurilor și le vom considera ca un gunoi.
Cu toate acestea, în noi înșine nu ne putem forța să facem acest lucru; faptul că auzim despre excelența lui Cristos sau faptul că suntem stârniți pentru El nu poate fi baza renunțării la toate celelalte lucruri și a faptului că le considerăm un gunoi.
Avem nevoie de îndurarea Domnului pentru a primi revelația lui Cristos și excelența Sa și, îndată ce-L vedem, îndată ce avem excelența cunoașterii lui Cristos, în mod spontan vom fi dispuși să suferim pierderea tuturor lucrurilor care odată erau câștig pentru noi și chiar le vom socoti ca pe un gunoi.
Îl câștigăm pe Cristos apucându-L pe El pentru a experimenta și a savura bogățiile Sale nepătrunse
Când Pavel a spus că vrea să-L câștige pe Cristos, acest cuvânt, “câștig”, în greacă înseamnă a dobândi, a obține, a apuca (Fil. 3:8). Când Îl câștigăm pe Cristos, noi Îl apucăm pe Cristos, așa cum și El ne-a apucat. Îl câștigăm pe Cristos apucându-L, posedându-L și obținându-L.
A-L câștiga pe Cristos înseamnă, de fapt, a câștiga Persoana Sa, a experimenta, a savura și a pune stăpânire pe toate bogățiile Sale nepătrunse (Efes. 3:8). Cristos este întruparea plinătății Dumnezeirii (Col. 2:9) și El este realitatea umbrei tuturor lucrurilor pozitive din univers (Col. 2:16-17).
A-L câștiga pe Cristos înseamnă a-L experimenta pe Cristos, a-L savura pe Cristos și a pune stăpânire pe bogățiile Sale nepătrunse. Înainte de a avea excelența cunoașterii lui Cristos, poate am fi dorit să obținem alte lucruri; o poziție în cuvânt sau în biserică, o carieră sau o anumită cinste ar fi putut fi un lucru pe care doream să-l obținem.
Dar când Îl vedem pe Cristos, când avem excelența cunoașterii lui Cristos, ne dăm seama cât de absurd este să căutăm sau să păstrăm toate celelalte lucruri, și renunțăm de bună voie la toate și le dăm deoparte pentru a-L câștiga pe Cristos.
Motivul pentru care am considerat anumite lucruri, poziții, oameni și situații ca fiind un câștig în trecut a fost acela că nu-L cunoșteam pe Cristos; odată ce ochii noștri sunt deschiși pentru a-L vedea pe Cristos, căutăm să-L câștigăm experimentându-L și savurând bogățiile Sale nepătrunse.
Odată ce Îl vedem pe Cristosul nepătruns de bogat, ne dăm seama că ne putem da pe noi înșine și tot ceea ce avem ca să-L savurăm și să-L experimentăm pe El, și nici un preț nu este prea mare pentru acest lucru. Dar, de multe ori, deși suntem credincioși în Cristos, este posibil să nu-L prețuim atât de mult pe Cristos.
Când Pavel a vorbit despre Cristos, nu a spus doar că Cristos este atât de măreț și de bogat; el a spus că bogățiile lui Cristos sunt de nepătruns – sunt prea mari, nici nu putem descrie sau atinge sfârșitul acestor bogății.
Faptul de a vedea o viziune a excelenței lui Cristos și de a plăti prețul pentru a-L câștiga pe Cristos ne va determina să-L prețuim până în cel mai înalt grad; Îl câștigăm pe Cristos apucându-L pentru a experimenta și a savura bogățiile Sale nepătrunse.
Motivul pentru care Pavel a fost cel mai de seamă în experimentarea lui Cristos este acela că el a avut cea mai înaltă revelație a lui Cristos; dacă citim Noul Testament ne vom da seama că nimeni altcineva nu a avut genul de revelație pe care a avut-o Pavel.
Cum rămâne cu noi? Ce fel de Cristos avem, vedem, savurăm, experimentăm și, prin urmare, câștigăm? Lui Dumnezeu Îi face plăcere să-L descopere pe Fiul Său în noi, și atunci când Îl savurăm și Îl experimentăm, suntem motivați în interior să socotim toate celelalte lucruri ca pierderi de dragul Său; așa deci, Îl câștigăm pe Cristos, adică Îl apucăm pentru a experimenta și a savura bogățiile Sale nepătrunse.
Doamne Isuse, vrem să-L câștigăm pe Cristos, să-L apucăm, pentru a experimenta și a savura bogățiile Sale nepătrunse. Ne dăm pe noi înșine ca să obținem, să dobândim și să-L apucăm pe Cristos, pentru a-L câștiga pe Cristos până în cel mai înalt grad. Fie ca întreaga noastră viață creștină să fie o viață de savurare a lui Cristos, de experimentare a lui Cristos și de posedare a lui Cristos astfel încât să-L câștigăm apucându-L. Amin, Doamne, fie ca să câștigăm mai mult din persoana lui Cristos și fie ca să savurăm, să punem stăpânire și să experimentăm toate bogățiile nepătrunse ale lui Cristos!
Pe măsură ce suferim pierderea tuturor lucrurilor de dragul lui Cristos, Îl câștigăm pe Cristos și Îl savurăm
De multe ori credincioșii în Cristos – atât frații cât și surorile – vin la întâlniri ca și cum ar face cumpărături din afara geam uitându-se la lucruri; ei savurează întâlnirea, dar pleacă acasă și își trăiesc viața, neplătind prețul de a-L câștiga pe Cristos.
S-ar putea să ne placă să-i ascultăm pe alții vorbind, poate chiar cântăm puțin, dar este posibil să nu plătim prețul de a-L câștiga pe Cristos. Care este acest preț pe care trebuie să-l plătim pentru a-L câștiga pe Cristos? Acest preț înseamnă să suferim pierderea tuturor lucrurilor.
Dacă ne uităm la apostolul Pavel, el a suferit pierderea tuturor lucrurilor – mai întâi a socotit ca pierdere tot câștigul religios și toate câștigurile prin nașterea sa naturală, apoi a socotit toate lucrurile ca pierderi și chiar a suferit pierderea tuturor lucrurilor.
El a făcut toate acestea pentru a-L câștiga pe Cristosul pe care Îl văzuse.
De exemplu, este posibil să cheltuim o sumă mare de bani pentru a achiziționa ceva de mare valoare; după ce am achiziționat acel lucru și l-am adus acasă, am putea începe să regretăm prețul pe care l-am plătit, dar atunci când îl luăm în considerare sau folosim obiectul pe care l-am achiziționat și ne dăm seama de excelența acestuia, nu ne pasă de prețul pe care l-am plătit.
Acest lucru s-a întâmplat cu Pavel, și acest lucru ar trebui să se întâmple și cu noi. Prețul pe care Pavel l-a plătit era să sufere pierderea tuturor lucrurilor, astfel încât să-L câștige pe Cristos; a fost oare acesta un preț mare sau mic?
Totul depinde de cum Îl prețuim pe Cristos; dacă Îl prețuim pe Cristos așa cum a făcut-o Pavel, am considera acest lucru ca un câștig, pentru că am renunțat la gunoi, pentru a-L câștiga pe Cristos.
La fel ca Pavel, nu ar trebui ca doar să socotim toate lucrurile ca pierderi de dragul lui Cristos (Fil. 3:7), ci ar trebui să și suferim pierderea tuturor lucrurilor și să le socotim pe toate ca fiind gunoi (v. 8).
Aceasta nu înseamnă că ar trebui să aruncăm toate lucrurile sau să le eliminăm și apoi să ne retragem undeva în deșert pentru a-L savura pe Cristos de unul singur; din contră, ar trebui ca pur și simplu să căutăm să-L câștigăm pe Cristos, savurând și experimentând bogățiile Sale nepătrunse și vom fi motivați în interior să socotim toate lucrurile ca pierderi de dragul lui Cristos.
Apoi, când momentul potrivit va veni, vom suferi pierderea tuturor lucrurilor de dragul lui Cristos și Îl vom câștiga pe Cristos.
Nu trebuie să ne speriem de preț, ci mai degrabă, să ne uităm la premiu! Nu vă uitați la P-R-E-Ț, ci la P-R-E-M-I-U! Premiul este mult mai mult decât prețul; excelența cunoașterii lui Cristos este ceea ce ne motivează să socotim toate lucrurile ca pierderi și chiar să suferim pierderea tuturor lucrurilor!
Nu este ca și cum am pierde totul și rămânem cu nimic; mai degrabă, Îl câștigăm pe Cristos, iar El devine totul pentru noi, căci El este cel mai minunat, prețios și nepătruns de bogat pentru experimentarea și savurarea noastră, și El este suficient pentru noi!
Dacă vedem premiul, dacă vedem savurarea supremă a lui Cristos ca prețul nostru, prețul nu va însemna nimic pentru noi. Mai degrabă, cu cât suferim mai mult pierderea tuturor lucrurilor și le considerăm ca gunoi de dragul lui Cristos, cu atât Îl vom câștiga mai mult pe Cristos pentru experimentarea și savurarea noastră.
Nu vom socoti costul și nici nu ne vom uita la preț – pur și simplu vom renunța la toate de bună voie și chiar vom considera toate lucrurile care obișnuiau să fie un câștig pentru noi drept un gunoi, pentru a-L putea câștiga pe Cristos!
Mulți dintre noi putem depune mărturie prin credință în fața Domnului că, odată ce-L vedem pe Cristos, totul s-a terminat; toate celelalte lucruri își pierd atracția și stăpânirea asupra noastră și nici măcar nu ne facem griji pentru ceea ce urmează – nu contează ce se va întâmpla, ceea ce contează este că Îl câștigăm pe Cristos.
Deși nu realizăm acest lucru, lumea ne strică; atunci când savurăm lumea, credem că suntem liberi, dar suntem de fapt legați și înrobiți de atâtea lucruri – divertisment, sport, tehnologie, glorie, faimă, păcat, pofte etc.
Toate aceste lucruri nu ne satisfac cu adevărat; ele doar ne înrobesc și ne oferă o savurare de scurtă durată, după care ele ne chinuie.
Pe de altă parte, atunci când Îl vedem pe Cristos și când Îl câștigăm pe Cristos, suntem cu adevărat liberi; suntem liberi să-L savurăm, să-L experimentăm și chiar să devenim El Însuși.
Suntem liberi în El, suntem motivați de El să-L urmăm, iar lucrurile din lume devin ceva ce noi utilizăm sau deținem doar pentru avea grijă de nevoile noastre, iar ele nu ne mai înrobesc.
Fie ca să ne deschidem Domnului, să fim motivați să-L urmăm pe Cristos și vom fi determinați să-L savurăm; când Îl savurăm, “o luăm puțin razna” – nu acordăm atenție unor lucruri precum plătirea prețului, ci mai degrabă, doar Îl savurăm pe Cristos și totul se merită!
Dragă Doamne Isuse, Te iubim; Te prețuim și ne oferim pe noi înșine Ție pentru a Te savura, pentru a Te experimenta și pentru a Te câștiga pe Tine. Tu ești Cel mai prețios pentru noi; în afară de Tine nu avem pe nimeni în ceruri și nu dorim nimic și pe nimeni de pe pământ în afară de Tine. Doamne, socotim toate lucrurile ca pierderi de dragul Tău, pentru că am văzut frumusețea Ta, excelența Ta și prețiozitatea Ta. Savurarea și experimentarea Ta este ceea ce ne motivează să socotim toate lucrurile ca pierderi de dragul lui Cristos și chiar să suferim pierderea tuturor lucrurilor și să le socotim ca un gunoi. Amin, Doamne Isuse!
Amin aleluia amin! Savuram pe Domnul Isus in toti si in toate
Amin!