Adâncul cheamă adânc: să prindem rădăcini în Cristos și să avem experiențe profunde cu El

Viața împărăției – viața și trăirea împărăției lui Dumnezeu – este o viață care poate prinde rădăcini în adâncime și aduce rod la suprafață; adâncul cheamă adânc, deci Cristos trebuie să prindă rădăcină în inima noastră, iar noi trebuie să prindem rădăcini adânc în Cristosul atotinclusiv.

Atunci când Domnul Isus a venit în inima noastră, El S-a semănat pe Sine Însuși ca sămânța vieții [întru noi]; inima noastră este solul în care S-a semănat, așa că inima noastră trebuie să fie solul potrivit în care Domnul să crească.

Pe de altă parte, noi, ca plante vii în Cristos, am fost plantați întru El și trebuie să fim înrădăcinați adânc în solul Cristosului atotinclusiv în calitate de țară bună. Inima noastră trebuie să fie tratată pentru a fi lipsită de stânci / pietre (păcate ascunse, pofte și dorințe ascunse) și spini (îngrijorările acestei vieți) așa încât Domnul ca sămânță a vieții să crească în inima noastră și să aducă rod.

Fie ca să cooperăm cu Domnul pentru a trata orice lucru care împiedică creșterea seminței vieții, astfel încât Domnul să prindă rădăcină adânc în inima noastră, iar noi să ne trimitem rădăcina în adâncime și să aducem rod la suprafață.

Trebuie să dezvoltăm un sistem puternic de rădăcini sub pământ; trebuie să existe multe momente ascunse cu Domnul și mai multe tranzacții cu El decât ceea ce pot vedea ceilalți la exterior.

Trebuie să avem o viață ascunsă cu Domnul, trimițându-ne rădăcini adânc în Cristosul atotinclusiv și îngăduindu-I să-și facă domiciliul în inima noastră.

O persoană care a avut experiențe profunde cu Cristos a fost apostolul Pavel; el a fost un model pentru noi toți, și el a mărturisit în 2 Corinteni 12 cum a avut experiențe minunate și înalte cu Dumnezeu, dar el nu a vorbit niciodată despre aceste experiențe cu nimeni.

Da, el a recunoscut că a avut astfel de experiențe, dar nu ne-a spus niciodată în ce constau aceste experiențe și ce i-a spus Domnul în acest timp.

Trebuie să avem experiențe profunde cu Cristos și trebuie să [le] păstrăm în ascuns; nu putem “să ne expunem rădăcinile” cu Domnul înaintea oamenilor, ci mai degrabă trebuie să avem o viață spirituală bogată, adâncă și ascunsă cu Dumnezeu, fără să spunem altora despre aceasta.

Domnul ne poate spune să împărtășim câteva dintre aceste experiențe cu câțiva sfinți din cauza nevoii lor; totuși, dacă ne lăudăm cu experiențele noastre în Cristos, pierdem profunzimea acestor bogății.

Doar atunci când avem experiențe profunde cu Cristos și nu ne lăudăm cu ele, putem trăi în realitatea “adâncul cheamă adânc”, pentru că putem împărtăși lucrurile despre Cristos din adâncul ființei noastre pentru a atinge pe alții în adâncul ființei lor.

Să prindem rădăcini adânci în Cristos în viața noastră ascunsă cu El pentru a crește cu creșterea lui Dumnezeu

Psalmul 42:7 spune: “adâncul cheamă adânc”; singurul mod în care ceilalți pot răspunde din adâncul lor la ceea ce izvorăște din adâncul nostru este dacă ne tratăm inima noastră astfel încât aceasta să fie solul adecvat pentru ca Domnul să fie înrădăcinat acolo, și dacă prindem rădăcini adânc în Cristos.

Orice nu este din adâncuri nu va atinge niciodată adâncimile celorlalți; trebuie să-L experimentăm pe Cristos în calitate de lucruri adânci ale lui Dumnezeu din adâncul ființei noastre.

Viața împărăției este o viață în adâncimi, o viață care prinde rădăcini în adâncime și aduce rod la suprafață (vezi Isaia 10:1-4; Fapte 1:13). Pentru ca noi să creștem în sus, trebuie să prindem rădăcini în adâncime.

Pe de o parte, trebuie să Îi permitem lui Cristos ca sămânța vieții să prindă rădăcini adânc în solul inimii noastre ca pământ bun (Matei 13:23), căci El a fost semănat în noi ca sămânța împărăției.

Pe de altă parte, noi, ca plante vii în Cristos, trebuie să prindem adânc rădăcini în solul Cristosului atotinclusiv ca realitate a țării bune (Coloseni 2:6-7).

Ce înseamnă ca inima noastră să fie pământ bun pentru ca sămânța să crească în noi? Pământul bun simbolizează inima bună care nu este îngreunată de traficul lumesc, adică nu are păcate ascunse și este fără îngrijorările acestui veac și înșelăciunea bogățiilor.

Pentru ca inima noastră să fie pământul bun, trebuie să-I permitem Domnului zilnic să trateze aceste lucruri din inima noastră ca să putem crește cu creșterea lui Dumnezeu (Coloseni 2:19).

Pentru că am fost plantați în Cristos ca realitatea țării bune, trebuie să ne facem timp să Îl absorbim; mai ales în timpul nostru cu El dimineața, trebuie să prindem rădăcini adânci în El, să ne facem timp să privim spre El și să ne facem timp să-L absorbim.

În Matei 13:4-8, 18-23 Domnul a vorbit și a interpretat parabola semănătorului; în timp ce semănătorul a semănat, unele semințe au căzut lângă drum, unele pe loc pietros, unele printre spini și altele pe pământ bun, arătându-ne cele patru moduri diferite în care omul primește cuvântul.

Printre aceste condiții diferite, unul este locul stâncos (pietros); există puțin pământ la suprafață, dar sub acesta este stâncă, astfel că atunci când sămânța cade în acest fel de pământ, înflorește repede, dar imediat ce iese soarele, se ofilește din cauza lipsei rădăcinii.

O rădăcină este creșterea care se produce sub pământ și frunzele sunt parte din creșterea care se produce la suprafața solului. Cu alte cuvinte, pentru ca noi să avem rădăcini adânci în Cristos, trebuie să avem o viață ascunsă; ca să avem frunze înseamnă să ne manifestăm viața interioară.

Problema cu mulți creștini este că, deși există multă viață aparentă, există foarte puțină viață secretă, pentru că lipsește viața ascunsă.

Dacă toate experiențele noastre spirituale se manifestă și vorbim despre ele altora, atunci creșterea noastră este de suprafață și nu există o creștere în adâncime; dacă așa stau lucrurile cu noi, suntem niște persoane care au doar frunze fără rădăcini și ne aflăm pe un teren fără adâncime.

Creștinul care își etalează toate virtuțile și experiențele sale în fața oamenilor și care nu are nimic în adâncul ființei sale, el nu are rădăcină; o astfel de persoană nu va putea să stea în picioare în ziua încercării și a ispitei.

Fie ca Dumnezeu să lucreze în noi pentru ca noi să prindem rădăcini în adâncime. Fie ca să cooperăm cu Domnul pentru a prinde rădăcini adânc în Cristos în viața ascunsă și în experiența noastră cu El, pentru ca să creștem cu creșterea lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să prindem rădăcini în Cristos în viața noastră ascunsă și în experimentarea Sa de către noi. Fie ca să fim cei care au multă creștere “sub pământ” prinzând rădăcini adânc în Cristos ca să Îl absorbim și să creștem cu creșterea lui Dumnezeu. Doamne, Îți dăm inima; tratează-ne inima, ca să fie un pământ bun pentru ca sămânța împărăției să crească în noi. Fie ca inima noastră să fie eliberată de traficul lumesc, de păcatele ascunse, de egoism, de interesul propriu și de autocompătimire. Amin, Doamne, fă din inima noastră un sol bun pentru ca Tu să crești în noi. Fie ca noi să prindem rădăcini în adâncime în Cristos și să creștem la suprafață cu creșterea lui Dumnezeu!

Avem nevoie de experimentări profunde ale lui Cristos prin prinderea de rădăcini secrete și ascunse în Cristos, chemări adânci în adâncime

Avem nevoie de experimentări profunde ale lui Cristos, precum cea a apostolului Pavel, așa cum a mărturisit el în 2 Cor. 12:1-4. El a spus că cunoștea un om în Cristos cu paisprezece ani în urmă, dacă era în trup sau în afara trupului – el nu știa, dar Dumnezeu știa – care a fost luat la al treilea cer și în Paradis.

În experiența sa, Pavel a făcut o vizită în Paradis și în al treilea cer și aici a auzit cuvinte inexplicabile, cu neputință omului să le vorbească.

Cu toate acestea, Pavel a păstrat această experiență în secret timp de paisprezece ani și nu a spus nimănui despre asta. Rădăcinile sale erau adânc sub pământ; chiar și atunci când a mărturisit despre experiența sa, el nu a spus ce erau lucrurile pe care Domnul i le-a spus.

Dacă vrem să avem lucrarea lui Pavel, trebuie să avem “rădăcina” lui; dacă dorim să avem conduita exterioară a lui Pavel, trebuie să avem viața sa interioară; dacă vrem să avem puterea manifestată a lui Pavel, trebuie să avem experimentarea sa secretă.

Aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să depunem mărturie despre ceea ce experimentăm din Cristos, ci că trebuie să ne dăm seama că multe experiențe trebuie să fie ascunse; avem nevoie de experiențe profunde ale lui Cristos prin prinderea de rădăcini secrete și ascunse în Cristos, iar atunci când vorbim cu ceilalți, Îl vorbim pe Cristos Isus ca Domn (2 Cor. 4:5).

A fi fără rădăcină înseamnă a fi fără vreo comoară ascunsă, a fi fără viață ascunsă sau fără experiențe ascunse; este esențial ca unele din experiențele noastre în Cristos și cu Domnul să rămână acoperite, pentru că dacă descoperim totul, pierdem totul.

Tot ceea ce a descoperit împăratul Ezechia înaintea mesagerilor veniți din partea împăratului Babilonului, a și pierdut (vezi Isaia 39:2-8).

Orice secrete avem cu Domnul trebuie să fie păstrate; nu ar trebui să fim nerăbdători să spunem altora experiențele profunde din Cristos, ci mai degrabă, numai dacă El mișcă în noi pentru a dezvălui ceva, atunci ar trebui să îndrăznim să le dezvăluim.

În părtășie în Trup, Domnul poate dori ca noi să împărtășim o anumită experiență cu un frate, și nu ar trebui să ne reținem, pentru că acest lucru ar însemna să încălcăm o lege a membrilor Trupului lui Cristos – legea părtășiei.

În Trupul lui Cristos există o curgere a vieții între membrii; trebuie să învățăm nevoia de a păstra partea ascunsă pe care o avem înaintea Domnului, experiențele lui Cristos care nu sunt cunoscute de ceilalți.

Dacă viața noastră nu are adâncime, lucrarea noastră superficială va afecta pe alții doar în mod superficial; numai “adâncul cheamă adânc.”

Dar dacă avem experiențe profunde din Cristos prin trimiterea rădăcinilor secrete și ascunse în El, ceea ce împărtășim cu ceilalți vor fi “chemări adânci în adâncime”, pentru că experiențele noastre adânci vor vorbi adâncul ființei celorlalți.

O viață spirituală pură și frumoasă este derivată din părtășia interioară, ascunsă și neîntreruptă cu Dumnezeu. Dacă trimitem rădăcini “asemenea copacilor din Liban”, vom “înmuguri asemenea crinilor” (vezi Osea 14:5); o astfel de viață este capabilă să aducă mult rod (v. 5-7).

Copacii din Liban sunt maiestuoși, își trimit rădăcini adânci în sol; dar ceea ce apare este înmugurirea ca un crin, ceea ce semnifică a avea o viață pură de încredere în Dumnezeu în mijlocul unei situații amestecate și complicate.

Pentru ca noi să trăim o viață în adâncimi, trebuie să avem o părtășie directă și intimă cu Domnul; după cum spune Cântul Cânturilor 4:12, trebuie să fim ca o grădină închisă, un izvor închis, o fântână sigilată pentru savurarea intimă a Domnului.

În calitate de căutătorii Săi iubiți, noi devenim o grădină pentru satisfacția intimă a lui Cristos și ceea ce avem este întru totul pentru plăcerea Preaiubitului nostru și nimeni altcineva.

Dacă credincioșii de astăzi s-ar închide un pic mai mult și s-ar sigila mai strâns, lucrarea lor ar deveni mai prevalentă / predominantă.

Fie ca Domnul să ne dea har și să facă o lucrare mai adâncă în noi prin cruce pentru ca să prindem rădăcini adânci și să trăim o viață ascunsă în adâncimi pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu și pentru a satisface inima Lui!

Fie ca noi să avem experiențe adânci din Cristos prin trimiterea rădăcinilor secrete și ascunse în El până la “adâncul cheamă adânc”!

Iubite Doamne Isuse, Te iubim, ne deschidem Ție și vrem să prindem rădăcini adânci în Cristos pentru a trăi o viață ascunsă în adâncimile lui Cristos, astfel încât dorința inimii Tale să fie satisfăcută! Fie ca noi să fim salvați din a avea doar o trăire exterioară pe care alții să o vadă. Fie ca să prindem rădăcini în Cristos în secret în părtășia noastră cu El pentru ca noi să putem trăi în adâncimile lui Cristos și să experimentăm “adâncul cheamă adânc.” Amin, Doamne, fie ca părtășia noastră interioară, ascunsă și neîntreruptă cu Dumnezeu să rezulte într-o viață spirituală pură și frumoasă cu Dumnezeu și înaintea oamenilor. Dă-ne acest har și fă o lucrare mai adâncă în noi prin cruce pentru ca noi să prindem rădăcini adânci și să trăim o viață ascunsă în adâncimi pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu și pentru a satisface inima Lui!

Acest articol este o traducere în limba română pentru, Deep Calls unto Deep: Sending Roots into Christ and having Deep Experiences of Him (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea Împărâției lui Dumnezeu în Viața Creștină și viața de Biserică – săptămâna 2 ziua 6.